1. ARIA DE APLICABILITATE
IAS 33 stabileşte baza de calcul şi prezentare a câştigurilor şi a altor sume pe acţiune în situaţiile financiare ale entităţilor ale căror acţiuni sunt, sau vor fi, tranzacţionate pe piaţă, cât şi ale altor entităţi care doresc să prezinte informaţii despre sumele pe acţiune. Standardul se concentrează asupra calculului numitorului rezultatului pe acţiune.
Când se întocmesc situaţii financiare consolidate, atunci informaţiile trebuie să fie prezentate doar pe baza informaţiilor consolidate, având în vedere că acestea sunt informaţiile de care sunt interesaţi utilizatorii în primul rând. Ei doresc să aibă o imagine completă a investiţiei lor.
2. DE CE SUNT NECESARE INFORMAŢIILE DESPRE REZULTATUL PE ACŢIUNE (EPS):
Acest indicator furnizează o metodă de a oferi utilizatorilor informaţii despre rentabilitatea investiţiilor lor în societatea respectivă. Indicatorul analizează relaţia dintre profiturile unei întreprinderi pe parcursul unui an şi numărul acţiunilor existente în acel an. Este o metodă des folosită de către analişti financiari şi investitori pentru a măsura profitabilitatea unei societăţi. De asemenea, aceasta formează baza de calcul a indicatorului preţ-rezultat, care este un indicator standard pentru piaţa acţiunilor. Indicatorii preţ-rezultat ce se referă atât la profiturile trecute, cât şi la cele de perspectivă, sunt utilizaţi pe scară largă de investitori şi analişti la evaluarea acţiunilor. Prin stabilirea metodelor de determinare a numărătorului şi a numitorului, acest Standard urmăreşte îmbunătăţirea comparabilităţii acestui indicator între anii anteriori şi între diferite entităţi. Totuşi, trebuie reţinut că datele referitoare la EPS au limite datorate utilizării unor politici contabile diferite de către diferite societăţi. Totuşi, un numitor calculat în mod consecvent va îmbunătăţi comparabilitatea rezultatelor diferitelor societăţi în aceeaşi perioadă, sau a rezultatelor aceleiaşi entităţi în perioade diferite.
Profitul raportat al unei societăţi pentru exerciţiul financiar a crescut cu 200.000 USD, de la 500.000 USD la 700.000 USD. La prima vedere, fără nici un fel de alte informaţii, acest lucru indică o bună performanţă a societăţii pe parcursul anului. Totuşi, dacă în prima zi a anului societatea şi-a dublat capitalul format din acţiuni comune de la 1000 de acţiuni a 1 USD la 2000 de acţiuni a 1 USD, aceasta înseamnă că nivelul actual al rezultatului pe acţiune (EPS) a scăzut. (De reţinut că valorile acţiunilor notate sunt valori nominale şi nu preţul lor de emisiune). O ilustrare simplă a utilizării indicatorului EPS este dată mai jos.
EPS anterior = 500.000 USD/1.000 = 500 USD pe acţiune
Noul EPS = 700.000 USD/2.000 = 350 USD pe acţiune
3. REZULTATUL PE ACŢIUNE - DE BAZĂ:
Standardul cere ca rezultatul pe acţiune - de bază să se calculeze împărţind profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului, corespunzătoare acţionarilor comuni, la media ponderată a acţiunilor comune, în circulaţie în exerciţiul respectiv. Profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului, se consideră a fi profitul sau pierderea după deducerea impozitului şi a dividendelor preferenţiale. În cele mai multe cazuri, acţiunile sunt incluse în media ponderată a numărului de acţiuni de la data la care se poate primi contraprestaţia.
Rezultatul pe acţiune – de bază =
= Profitul sau pierderea netă a exerciţiului după deducerea dividendelor preferenţiale
media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv
Media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv reflectă faptul că valoarea capitalului acţionarilor poate varia pe parcursul perioadei, ca rezultat al unui număr mai mare sau mai mic de acţiuni în circulaţie în orice moment. Este numărul de acţiuni comune în circulaţie la începutul perioadei, ajustat cu numărul de acţiuni comune răscumpărate sau emise pe parcursul perioadei, multiplicat cu un factor de ponderare-timp. (Vezi exemplul de mai jos).
Exemplu: Media ponderată a numărului de acţiuni
Acţiuni Acţiuni proprii Acţiuni
emise achiziţionate în circulaţie
1 ianuarie 1999 Soldul la 2000 300 1700
începutul anului
31 mai 1999 Emisiune de noi 800 - 2500
acţiuni pt. numerar
1 decembrie 1999 Achiziţie de - 250 2250
acţiuni pt. numerar
31 decembrie 1999 Soldul la 2800 550 2250 sfârşitul anului
Calculul mediei ponderate
(1700 x 5/12) + (2.500 x 6/12) + (2250 x 1/12) = 2146 acţiuni
sau
(1700 x 12/12) + (800 x 7/12) – (250 x 1/12) = 2146 acţiuni
Factorul de ponderare a timpului este egal cu numărul de zile în care acţiunile respective s-au aflat în circulaţie, ca o cotă din numărul total de zile ale perioadei. De reţinut că, în multe situaţii, se acceptă o aproximare convenabilă a acestei medii ponderate.
Profitul net sau pierderea netă a perioadei trebuie să se determine conform IAS 8 “Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile”.
Acţiunea comună este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de capital. Aceasta exclude, în mod normal, acţiunile preferenţiale. (Vezi prevalenţa economicului asupra juridicului, de mai jos)
Prevalenţa economicului asupra juridicului: (De ce acţiunile preferenţiale nu sunt, în mod normal, acţiuni comune)
Substanţa economică a unui instrument financiar, guvernează clasificarea sa în bilanţul emitentului mai mult decât forma sa juridică. Instrumentele financiare trebuie să fie clasificate ca datorii financiare sau instrumente de capital, mai degrabă pe baza substanţei economice a aranjamentului, decât pe forma sa juridică. Când o acţiune preferenţială trebuie să fie răscumpărată obligatoriu de către emitent pentru o sumă fixă sau determinabilă, la o dată viitoare fixă sau determinabilă, sau dă dreptul deţinătorului să ceară emitentului să răscumpere acţiunea la o dată anume sau după această dată, pentru o sumă fixă sau determinabilă, atunci instrumentul satisface definiţia unei datorii financiare şi este clasificat ca atare. O acţiune preferenţială care nu stabileşte în mod explicit o asemenea obligaţie contractuală, o poate stabili indirect, prin termenii şi condiţiile sale. De exemplu, o acţiune preferenţială care nu trebuie să fie răscumpărată obligatoriu sau la opţiunea deţinătorului, poate avea un dividend de accelerare stipulat în contract, în aşa fel încât, în viitorul previzibil, rentabilitatea dividendului să fie prevăzută a fi atât de mare încât emitentul va fi obligat din punct de vedere economic să răscumpere instrumentul. În aceste situaţii, clasificarea ca datorie financiară este potrivită, deoarece emitentul are puţine posibilităţi, sau chiar deloc, de evitare a răscumpărării instrumentului. Similar, dacă un instrument financiar, etichetat ca fiind acţiune, oferă deţinătorului o opţiune de a cere răscumpărarea după apariţia unui eveniment viitor cu o probabilitate de apariţie foarte ridicată, clasificarea ca datorie financiară în momentul recunoaşterii iniţiale reflectă substanţa economică a instrumentului.
4. EMISIUNILE GRATUITE
În situaţia unei emisiuni de acţiuni gratuite, acţiunile comune se emit gratis acţionarilor existenţi. De aceea, creşte numărul acţiunilor comune în circulaţie, fără ca acest lucru să determine o creştere o resurselor existente, având în vedere că nu există nici un flux de fonduri ca rezultat al acestei emisiuni de acţiuni gratuite. Astfel, acţiunile trebuie să fie tratate ca fiind în circulaţie, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la începutul primului exerciţiu raportat. Aceasta va avea ca rezultat recalcularea EPS pentru anul anterior.
Exemplu:
Următoarele informaţii se referă la rezultatele societăţii Daka S.A pentru exerciţiile încheiate la 31 decembrie 1999 şi 1998.
Profit net 1998 100.000
Profit net 1999 150.000
Acţiuni comune în circulaţie 1.000
până la 30 septembrie 1999
Emisiune gratuită la 1 octombrie 1999 2 acţiuni comune pentru fiecare acţiune comună în circulaţie la 30 septembrie 1999
1.000 x 2 = 2.000
Rezultat pe acţiune 1999 150.000 = 50
(1.000 + 2.000)
Rezultatul pe acţiune 100.000 = 33,33
ajustat 1998 (1.000 + 2.000)
Raportat anterior ca 100
5. EMISIUNILE DE DREPTURI DE SUBSCRIERE
Uneori, societăţile atrag capital suplimentar pe parcursul anului, sub forma unei emisiuni de drepturi de subscriere, prin emiterea de acţiuni către acţionarii existenţi pe o bază proporţională cu ceea ce ei deţin deja. drepturile de subscriere pot fi oferite la preţul curent al pieţei sau la un preţ mai mic (cu discount). De aceea, o asemenea emisiune de drepturi conţine, în mod normal, un element-primă. Acest discount poate fi privit ca o primă oferită acţionarilor, sub forma acţiunilor, fără nici o contraprestaţie, fiind efectiv o emisiune de capitalizare a unei părţi a acţiunilor, fără nici o contraprestaţie şi o emisiune a restului de acţiuni la preţul pieţei. Numărul de acţiuni comune ce trebuie să fie utilizat la calcularea rezultatului pe acţiune de bază pentru toate perioadele anterioare emisiunii de drepturi este numărul de acţiuni comune în circulaţie înainte de emisiune, multiplicate cu următorul factor (cunoscut şi ca element-primă):
Valoarea justă a unei acţiuni exact înaintea exercitării drepturilor
Valoarea justă teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor
Acest principiu este ilustrat de următorul exemplu:
Radox S.A. raportează următoarele rezultate pentru anii încheiaţi la 31/12/99; 31/12/00 şi 31/12/01. Se presupune că toate drepturile au fost exercitate la 1 martie 2000.
Anul 99 00 01
Profit Net (lei) 90.000.000 114.000.000 135.000.000
Numărul de acţiuni în circulaţie înainte de emisiunea de drepturi 500.000 acţiuni
Termenii emisiunii de acţiuni – O acţiune nouă pentru fiecare cinci acţiuni în circulaţie (100.000 acţiuni noi emise)
Preţul de exercitare: 150.000 lei
Data limită de exercitare a drepturilor: 1 Martie 2000
Valoarea justă a unei acţiuni comune
Exact înainte de exercitare
La 1 Martie 2000 330.000 lei
Calculul valorii teoretice pe acţiune după exercitarea drepturilor este următorul:
Valoarea justă a tuturor acţiunilor în circulaţie + suma totală primită pentru exercitarea drepturilor
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Numărul acţiunilor în circulaţie înainte de exercitare + numărul acţiunilor emise la exercitare
(330.000 x 500.000 acţiuni) + (150.000 x 100.000)
500.000 acţiuni + 100.000 acţiuni
Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor = 300.000
Calcularea factorului de ajustare
Valoarea justă pe acţiune înainte de exercitarea drepturilor = 330.000
Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor ---------- = 1,1
300.000
Calculul rezultatului pe acţiune (EPS)
Anul încheiat la 31/12/99 31/12/00 31/12/01
---------- ---------- -----------
1999 EPS raportat iniţial:
90.000.000 lei / 500.000 acţiuni 180
1999 EPS recalculat după emisiunea de drepturi
90.000.000 lei / (500.000 acţiuni x 1.1) 163,64
2000 EPS inclusiv efectele emisiunii de drepturi:
114.000.000
------------
(500.000 x 1.1 x 2/12) + (600.000 x 10/12) 192,68
2001 EPS 135.000.000 / 600.000 acţiuni 225
6. COMBINĂRI DE ÎNTREPRINDERI
Acţiunile comune, emise ca parte a preţului de cumpărare, în cazul unei regrupări de întreprinderi prin metoda achiziţiei, se includ în media ponderată a numărului de acţiuni la data achiziţiei, deoarece cumpărătorul include în contul său de profit şi pierdere rezultatele operaţiunilor efectuate de societatea achiziţionată începând de la data achiziţiei.
Romrad SA, care are 5.000 de acţiuni comune, fiecare cu o valoare nominală de 2.000 lei, achiziţionează întregul capital social al Astrid SA. Pe data de 1 iulie 2000, Romrad emite 1.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 10.000 lei pe acţiune, în schimbul întregului capital social al Astrid SA de 100 de acţiuni comune, fiecare cu o valoare nominală de 20.000 lei. Profitul exerciţiului pentru Romrad este de 500.000.000 lei. Profitul exerciţiului pentru Astrid, care s-a acumulat în mod egal de-a lungul anului, este de 10.000.000 lei. Efectul asupra rezultatului pe acţiune pentru grupul Romrad este următorul:
Media ponderată a numărului de acţiuni:
(5.000 * 12/12) + (1.000 * 6/12) = 5.500 acţiuni
Profiturile care trebuie să fie incluse = (500.000.000 * 12/12) + (10.000.000 * 6/12) = 505.000.000 lei
Rezultatul pe acţiune = 505.000.000/ 5.500= 91.818 lei
7. REZULTATUL PE ACŢIUNE DILUAT:
Rezultatul pe acţiune diluat se calculează în concordanţă cu metoda de calcul al rezultatului pe acţiune - de bază, în acelaşi timp luându-se în considerare influenţa tuturor acţiunilor comune potenţiale diluate, aflate în circulaţie. Aceasta înseamnă pur şi simplu rezultatul pe acţiune de bază ajustat pentru efectul asupra câştigurilor şi media ponderată a numărului acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv al tuturor acţiunilor comune potenţiale diluante. Profitul net aferent exerciţiului, corespunzător acţiunilor comune, se măreşte cu valoarea după impozitare a dividendelor şi dobânzii recunoscute în acel exerciţiu, aferentă acţiunilor comune potenţiale diluante şi ajustată în funcţie de orice alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor exerciţiului. Necesitatea calculării şi prezentării acestui indicator, pe lângă EPS de bază, este generată de faptul că societăţile intră deseori în angajamente de emisiune de acţiuni în viitor, care va avea ca rezultat o modificare a EPS de bază. Când aceste angajamente se concretizează şi acţiunile potenţiale sunt efectiv emise, impactul asupra EPS de bază va fi dublu.
(i) numărul de acţiuni existente se va modifica
(ii) profiturile pot fi afectate, de exemplu, cheltuieli cu dobânda mai mici la conversia datoriei în capital propriu.
Această modificare potenţială a EPS este cuantificată prin calcularea EPS diluat.
Trebuie reţinut că nu toate acţiunile comune potenţiale în emisiune vor avea un efect diluant. Orice diluare potenţială este foarte interesantă pentru acţionarii existenţi, pentru că indică reducerea posibilă a câştigurilor curente, ce le pot fi distribuite în viitor prin intermediul dividendelor şi posibila creştere a numărului de acţiuni la care se împarte valoarea totală de piaţă a societăţii.
Acţiunile comune potenţiale diluante se consideră a fi convertite în acţiuni comune la începutul perioadei sau la data emisiunii acţiunilor comune potenţiale.
Acţiunea comună potenţială este un instrument financiar sau un alt contract care poate să acorde deţinătorului acestuia dreptul la acţiuni comune. Exemple de acţiuni comune potenţiale sunt (această listă nu este completă):
(i) instrumente de datorie sau de capital, inclusiv acţiunile preferenţiale care sunt convertibile în acţiuni comune;
(ii) warrant-uri şi opţiuni de cumpărare
Acţiunile comune potenţiale trebuie tratate ca diluante numai atunci când conversia lor în acţiuni comune va duce la o scădere a profitului net pe acţiune rezultat din activităţile în curs de desfăşurare.
Exemplu – determinarea ordinii în care trebuie incluse titlurile diluante în calculul mediei ponderate a numărului de acţiuni.
Rezultat – Profitul net atribuibil acţionarilor comuni 10.000.000
Acţiuni comune în circulaţie 2.000.000
Valoarea justă medie a unei acţiuni comune în cursul anului 75
Acţiuni comune potenţiale
Opţiuni 100.000 cu preţ de exercitare de 60
Acţiuni preferenţiale convertibile 800.000 acţiuni care dau dreptul la dividende cumulative egale cu 8 pe acţiune
Obligaţiuni convertibile cu dobândă de 5% valoare nominală de 100.000.000. Fiecare obligaţiune în valoare de 1.000 este convertibilă în 20 de acţiuni comune. Nu se amortizează prima sau discount-ul care afectează determinarea cheltuielilor cu dobânzile.
Cota de impozitare 40%
Creşterea rezultatului atribuibil acţionarilor comuni la conversia acţiunilor comune potenţiale.
Creşterea rezultatului | Creşterea numărului de acţiuni comune | Rezultatul pe acţiune incrementală | ||
Opţiuni | ||||
Creşterea rezultatului | Zero | |||
Acţiuni incrementale emise fără contraprestaţii | 100.000x(75-60)/75 | 20.000 | Zero | |
Acţiuni preferenţiale convertibile | ||||
Creşterea profitului net | 8x800.000 | 6.400.000 | ||
Acţiuni incrementale | 2 x 800.000 | 1.600.000 | 4,00 | |
Obligaţiuni convertibile, dob. 5% | ||||
Creşterea profitului net | 100.000.000x0,05x(1-0,4) | 3.000.000 | ||
Acţiuni incrementale | 100.000 x 20 | 2.000.000 | 1,50 |
Calculul rezultatului pe acţiune–diluat
Profit net aferent | Acţiuni comune | Pe acţiune | |||
Raportat | 10.000.000 | 2.000.000 | 5,00 | ||
Opţiuni | - | 20.000 | |||
10.000.000 | 2.020.000 | 4,95 | Diluante | ||
Obligaţiuni convertibile, dobânda 5% | 3.000.000 | 2.000.000 | |||
13.000.000 | 4.020.000 | 3,23 | Diluante | ||
Acţiuni preferenţiale convertibile | 6.400.000 | 1.600.000 | |||
19.400.000 | 5.620.000 | 3,45 | Anti–diluante |
Dat fiind că rezultatul pe acţiune–diluat se majorează la luarea prin considerare a acţiunilor preferenţiale convertibile (de la 3,23 la 3,45), acţiunile preferenţiale convertibile sunt anti-diluante şi nu intră în calculul rezultatului pe acţiune–diluat. Prin urmare, rezultatul pe acţiune – diluat este 3,23.
Acest exemplu nu reflectă clasificarea instrumentelor financiare convertibile în instrumente de îndatorare şi instrumente de capital, nici clasificarea dobânzilor şi dividendelor aferente acestora în cheltuieli şi fonduri proprii, conform prevederilor IAS 32.
Conversia obligaţiunilor
Soc. Advocat S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 Decembrie 1999
Profit net 10.000
Acţiuni comune în circulaţie 100
Rezultat pe acţiune-de bază 100
Obligaţiuni convertibile 1.000
Fiecare pachet de obligaţiuni în valoare de 100 este convertit în 5 acţiuni
Cheltuiala cu dobânda pentru anul curent aferentă componentei de
îndatorare a obligaţiunii convertibile 1.000
Impozit amânat curent aferent cheltuielii cu dobânda de mai sus 400
Profit net ajustat 10.000 + 1000 – 400 = 10.600
Număr de acţiuni comune rezultat din conversia de obligaţiuni 50
Număr de acţiuni comune utilizate pentru a calcula
rezultatul pe acţiune diluat 100+50=150
EPS diluat 10.600/150
71
După cum se poate observa, efectul asupra EPS ar fi semnificativ dacă opţiunea ar fi exercitată.
Exercitarea unei opţiuni de cumpărare de acţiuni
Următoarele informaţii se referă la Caley SA, pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 1999:
Capital social:
Numărul acţiunilor în circulaţie la începutul anului 1999 a fost de 4.000.000.
Opţiuni:
Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate opţiuni de cumpărare a 1.000.000 acţiuni comune la 80$ pe acţiune.
Presupuneri:
Preţul mediu de piaţă pentru acţiunile comune pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 1999 a fost de 100 $. Preţul de închidere al pieţei la data de 31 decembrie 1999 a fost de 110 $.
Profitul net:
Societatea a înregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.
Calcularea EPS:
Media ponderată a acţiunilor
Acţ. în circulaţie Fracţiune din per. Media ponderată a acţ.
1 ianuarie – 30 iunie 4.000.000 6/12 2.000.000
Exercitarea opţiunilor 1.000.000
la 1 iulie
31 iulie – 31 decembrie 5.000.000 6/12 2.500.000
----------------
4.500.000
CALCULAREA EPS DE BAZĂ
= Profit net / Media ponderată a numărului de acţiuni
= 25.000.000/ 4.500.000
= 5,55
EPS DILUAT
Profit net – Nici un efect
Media ponderată a numărului de acţiuni
= (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 acţiuni
(1.000.000 – 800.000) x 6/12 = 100.000 acţiuni emise fără contraprestaţie
= 25.000.000/ (4.500.000 + 100.000) = 5,44
8. RETRATATREA
Dacă numărul de acţiuni comune sau comune potenţiale în circulaţie creşte, ca urmare a unei capitalizări sau a unei emisiuni de acţiuni gratuite sau a unei diminuări a valorii nominale a acţiunilor, sau dacă acest număr se diminuează ca urmare a unei reveniri la valoarea nominală iniţială a acţiunilor după data bilanţului dar înainte de emiterea situaţiilor financiare, atunci calculele făcute pentru determinarea EPS trebuie să reflecte aceste modificări. Astfel de tranzacţii alterează numărul acţiunilor în circulaţie fără a produce o modificare corespondentă a resurselor societăţii. În consecinţă, EPS – de bază şi diluat – aferente perioadelor anterioare trebuie, de asemenea, retratate.
În situaţia în care o societatea desfăşoară tranzacţii semnificative cu acţiuni comune sau cu acţiuni comune potenţiale după data bilanţului, altele decât cele descrise mai sus, atunci asemenea tranzacţii nu vor avea nici un efect asupra valorilor EPS prezentate, deoarece ele nu vor afecta valoarea capitalului utilizat cu scopul de a produce profitul sau pierderea netă aferentă perioadei. Totuşi, întreprinderile sunt încurajate să îşi exprime obiecţiile privitoare la detaliile acestor tranzacţii, în cazul în care acestea au o importanţă atât de mare încât neprezentarea lor ar afecta abilitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a formula evaluări şi de a exprima decizii adecvate.
Exemplu de retratare
Mols S.A. a raportat un profit de 50.000 $ pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 1999. Numărul de acţiuni comune pe parcursul perioadei a fost de 5.000, la 2 $ acţiunea. Situaţiile financiare ale exerciţiului au fost aprobate la 31 martie 2000. Pe 31 ianuarie 2000, societatea emite 1.000 de acţiuni la 2 $ acţiunea, emise ca primă. Efectul asupra EPS raportat pentru exerciţiul respectiv este următorul:
Profit net 50.000 $
Acţiuni comune în circulaţie la 31 decembrie 1999 5.000
Acţiuni emise gratuit 1.000
Dacă nu se ajustează pentru retratare 50.000/5.000
= 100 $ pe acţiune
Rezultatul pe acţiune ajustat, după retratare 50.000/6.000
= 83,33 $ pe acţiune
Exemplu de retratare într-o combinare de întreprinderi:
Romrad SA, care are 5.000 de acţiuni comune, fiecare cu o valoare nominală de 2.000 lei, achiziţionează întregul capital social al Astrid SA. Această tranzacţie are loc pe data de 1 iulie 2000, când Romrad emite 1.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 10.000 lei pe acţiune, în schimbul întregului capital social al Astrid SA de 100 de acţiuni comune, fiecare cu o valoare nominală de 20.000 lei. Profitul exerciţiului pentru Romrad este de 500.000.000 lei. Profitul exerciţiului pentru Astrid, care s-a adunat în mod egal de-a lungul anului, este de 10.000.000 lei. După încheierea exerciţiului financiar, dar înainte de aprobarea situaţiilor financiare, Romrad emite 1.000 de acţiuni ca primă pentru acţionarii săi. Efectul asupra rezultatului pe acţiune pentru grupul Romrad este următorul:
Media ponderată a numărului de acţiuni:
(5.000 * 12/12) + (1.000 * 6/12) + 1.000 = 6.500 acţiuni
Profiturile care trebuie incluse = (500.000.000 * 12/12) + (10.000.000 * 6/12) = 505.000.000 lei
Rezultatul pe acţiune = 505.000.000/ 6.500= 77.692 lei
9. SIC-uri relevante: - Nu există SIC-uri aferente acestui standard
10. PREZENTAREA INFORMAŢIILOR ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE:
Următoarele reprezintă o listă a principalelor prezentări cerute de standard pentru situaţiile financiare:
i. rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de profit şi pierdere, pentru fiecare clasă de acţiuni comune care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exerciţiului. Sumele trebuie să fie prezentate chiar dacă sunt negative. (ambele trebuie prezentate cu importanţă egală)
ii. sumele utilizate ca numărător pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor sume cu profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului; şi
iii. media ponderată a acţiunilor comune utilizată ca numitor pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor numitori.
11. SUMARUL SITUAŢIEI ANILOR PRECEDENŢI
În multe ţări, societăţile comerciale listate la bursă obişnuiesc să publice o situaţie abreviată a ultimilor 5 ani care include diverse cifre preluate din situaţiile financiare. Una dintre aceste cifre este Rezultatul pe acţiune (EPS). Pentru a obţine o comparaţie relevantă între cei 5 ani, rezultatul de bază pe acţiune trebuie să fie ajustat pentru a reflecta modificările în structura capitalului care au apărut pe parcurs.
Atunci când în cursul anului a avut loc o emisiune de drepturi de subscriere la o valoare mai mică decât preţul pieţei, toate cifrele privind EPS trebuie ajustate pentru a ţine cont de componenta inclusă în emisiunea de drepturi care reprezintă elementul de bonus din emisiunile gratuite.
În cazul în care a avut loc o capitalizare sau o diviziune de acţiuni în cursul anului, toate cifrele privind EPS publicate anterior trebuie ajustate cu factorul care reprezintă bonusul din emisiunile gratuite.
În cazul în care, în timpul anului, a avut loc o combinare de întreprinderi care a fost contabilizată ca o fuziune, toate valorile EPS trebuie ajustate ca şi cum societatea cu care s-a fuzionat a făcut dintotdeauna parte din grup.
În cazul în care în timpul anului au loc mai multe capitalizări sau emisiuni de drepturi de subscriere, ambii factori se vor considera în mod cumulat. Trebuie luat în considerare efectul cumulat al tuturor evenimentelor de mai sus.
12. REZUMATUL STANDARDULUI
Standardul prevede prezentarea Rezultatului pe acţiune atât diluat cât şi de bază, în cadrul Contului de profit şi pierdere propriu-zis, pentru fiecare clasă de acţiuni comune cărora le sunt asociate drepturi diferite de a participa la distribuirea profitului net al exerciţiului. Ambele cifre trebuie prezentate chiar dacă una sau ambele cifre sunt negative (mai exact, pierdere pe acţiune).
Prezentăm în continuare un exemplu:
La 30 iunie 2001, capitalul social subscris al Ramov S.A. se ridica la 1.500.000 de acţiuni comune cu valoare nominală de 1 dolar fiecare. La 1 oct. 2001, societatea a emis 1.250.000 de obligaţiuni convertibile cu dobândă de 8% ce urmau să fie achitate în numerar la valoarea nominală. Fiecare grup de obligaţiuni în valoare de 100 dolari se poate converti în acţiuni comune pe parcursul anilor 2006 până în 2009, după cum urmează:
30 iunie 2006 135 acţiuni comune
30 iunie 2007 130 acţiuni comune
30 iunie 2008 125 acţiuni comune
30 iunie 2009 120 acţiuni comune
Profitul înainte de impozitare şi dobândă pentru anul încheiat la 30 iunie 2002 şi 2003 se ridica la $825,000 şi $895,000 respectiv şi se referă în totalitate la operaţiuni continue. Rata impozitului pe profit este de 33%.
2003 2002
Rezultate $ $
Profit înainte de dobânda şi impozit 895.000 825.000
Dobânda la oblig. convert. de 8% (2002: 9/12x$100mii) 100.000 75.000
---------------------------
Profit înainte de impozit 795.000 750.000
Impozit la 33% 262.350 247.500
----------------------------
Profit după impozitare 532.650 502.500
=================
Număr de acţiuni comune emise 1.500.000 1.500.000
Calculul Rezultatului de bază pe acţiune (EPS de bază)
EPS de bază 532.650 502.500
--------- ---------
1.500.000 1.500.000
35,5cenţi 33,5cenţi
Calculul Rezultatului diluat (EPS diluat)
Se testează dacă obligaţiunile convertibile pot duce la diluare.
Suma economisită din profitul după impozitare datorită faptului că nu se mai plăteşte dobânda la fiecare grup de obligaţiuni (pentru că se presupune că ele s-au transformat în acţiuni) în valoare de 100 dolari se ridică la $100 x 8% x 67% = $5,36. Aceasta înseamnă că vor fi încă 135 de acţiuni emise. Prin urmare, Rezultatul marginal pe acţiune este de 3,97cenţi ($5,36/135). Aceasta duce la micşorarea EPS de bază (pentru că rezultatul marginal de 3.97 e mai mic decât rezultatul de bază de 35,5c). De aici se trage concluzia că obligaţiunile au efect diluant.
2003 2002
Profitul ajustat
Profit pt. EPS de bază 532.650 502.500
Plus: dobânda economisită 100.000 75.000
Minus: impozitul aferent dobânzii economisite (33.000) (24.750)
---------- ----------
Profit ajustat atribuibil capitalului propriu 599.650 552.750
====== ======
Numărul ajustat al acţiunilor
Din detaliile privind conversia care au fost date mai sus, se deduce că numărul maxim de acţiuni ce pot fi emise dacă se preschimbă toate obligaţiunile în valoare de $1,250,000, după sfârşitul exerciţiului, este de 135 acţiuni la fiecare $100 valoare nominală a obligaţiunilor, adică 1,687,500 acţiuni.
Numărul acţiunilor comune aferent EPS de bază 1.500.000 1.500.000
Conversia maximă la data emiterii 1.687.500 x 9/12 - 1.265.625
Conversia maximă după data bilanţului 1.687.500 -
------------ ------------
Capital ajustat 3.187.500 2.765.625
======= =======
EPS diluat $599.650 $552.750
----------- ----------- 3.187.500 2.765.625
18,8c 20c
Exemplu de conversie parţială în timpul anului
Datele sunt aceleaşi ca şi cele din exemplul precedent, dar la 1 ianuarie 2006 deţinătorii a jumătate din obligaţiuni şi-au exercitat dreptul de preschimbare (conversie) în acţiuni.
2007 2006
Rezultate $ $
Profit înainte de dobândă şi impozit 1.220.000 1.000.000
Dobânda la oblig. convert. de 8%* 75.000 100.000
---------------------------
Profit înainte de impozit 1.145.000 900.000
Impozit la 33% 377.850 297.000
----------------------------
Profit după impozit 767.150 603.000
=================
*Dobânda = $1.250.000 x 8% x 0,5 + $625.000 x 8% x 0,5 = $75.000
Calculul EPS de bază
Numărul de acţiuni ajustat
Acţiuni emise înainte de conversie 1.500.000 1.500.000
Media ponderată a acţiunilor emise cu ocazia conversiei
La 1 ianuarie 2006 = 843.750/2 421.875 -
, --------- -- ---------
Număr de acţiuni ajustat 1.921.875 1.500.000
------------ --------------
EPS de bază $767.150 $603.000
----------- -----------
1.921.875 1.500.000
39,9c 40,2c
Calculul EPS diluat
Profitul ajustat
Profit aferent EPS de bază 767.150 603.000
Plus: dobânda economisită 50.000 100.000
Minus: impozitul aferent dobânzii economisite (16.500) (33.000)
---------- ----------
Profit ajustat atribuibil capitalurilor proprii 800.650 670.000
====== ======
Numărul de acţiuni ajustat
Numărul de acţiuni pt. EPS de bază 1.921.875 1.500.000
Se presupune conversia obligaţiunilor în valoare
de $1.250.000 emise la începutul anului
la o rată maximă de 135 acţiuni pt. fiecare pachet
de obligaţiuni de $100 până la 1 ianuarie 2006
(6 luni) - 843.750 -
Se presupune conversia obligaţiunilor în valoare
de $625.000 rămase la 30 iunie 2006
la o rată maximă de
130 acţiuni pt. un pachet de obligaţiuni în valoare de $100
(6 luni) 406.250 -
Conversia maximă după data bilanţului la rata de
135 acţiuni pt. fiecare pachet de obligaţiuni de $100 - 1.687.500
------------ ------------
Număr de acţiuni ajustat 3.171.875 3.187.500
======= =======
EPS diluat $800.650 $670.000
----------- ----------- 3.171.875 3.187.500
25,2c 21c
Exemplu de conversie finală în timpul anului
Datele sunt aceleaşi ca şi cele din exemplul precedent, dar la 1 ianuarie 2006 deţinătorii a jumătate din obligaţiuni şi-au exercitat dreptul de preschimbare (conversie) în acţiuni, la o rată de 135 acţiuni pt. obligaţiuni în valoare de 100 dolari, iar obligaţiunile rămase au fost preschimbate la 30 iunie 2007 la o rată de 130 acţiuni pt. un pachet de obligaţiuni în valoare de $100.
2007 2006
Rezultate $ $
Profit înainte de dobânzi şi impozitare 1.450.000 1.220.000
Dobânda la obligaţiuni conv. de 8% (8% x 625 mii) 50.000 75.000
---------------------------
Profit înainte de impozitare 1.400.000 1.145.000
Impozit de 33% 462.000 377.850
----------------------------
Profit după impozit 938.000 767.150
=================
Numărul acţiunilor emise 2.343.750 1.921.875
EPS de bază $938.000 $767.150
----------- -----------
2.343.750 1.921.875
40c 39,9c
Profit ajustat
Profit după impozit pt. calculul EPS de bază 938.000 767.150
Plus: dobânda economisită 50.000 50.000
Minus: impozit aferent dobânzii economisite (16.500) (16.500)
---------- ----------
Profit ajustat 971.500 800.650
====== ======
Numărul ajustat de acţiuni
Numărul de acţiuni pt. calculul EPS de bază 2.343.750* 1.921.875
Se presupune conversia obligaţiunilor în valoare
de $1.250.000 existente la începutul anului
la o rată maximă de 135 acţiuni pt. fiecare pachet
de obligaţiuni în valoare de $100 până la 1 ianuarie 2006
(6 luni) - 843.750
Se presupune conversia obligaţiunilor în valoare
de $625,000 rămase în existenţă la 30 iunie 2006
la o rată maximă de 130 acţiuni pt. fiecare pachet de
obligaţiuni de $100 (6 luni) 406.250
Se presupune conversia obligaţiunilor existente
în valoare de $625,000 la o rată maximă de 130
acţiuni pt. fiecare pachet de obligaţiuni de $100 (@) 812.500 -
------------ ------------
Numărul ajustat de acţiuni 3.140.625 3.171.875
======= =======
*Numărul real de acţiuni existente = 1.500.000 + 2.343.750
(@) Se presupune că sunt existente pentru tot anul deoarece obligaţiunile rămase în valoare de $625.000 au fost răscumpărate în ultima zi a anului financiar, adică la 30 iunie 2007.
EPS diluat $971.500 $800.650
----------- ----------- 3.140.250 3.171.875
30,9 c 25,2 c
Am de făcut licență la economie cu titlul Rezultatul pe baza de acțiuni.
RăspundețiȘtergere