duminică, 13 februarie 2011

Impozit pe salarii

1.        RESURSELE UMANE
 Factorul munca reprezinta un element determinant in procesul de creare a bogatiei. Prezentarea in documente contabile trebuie sa reflecte rolul personalului in intreprindere.
Costul factorului munca sau cheltuielile de personal include ansamblul remuneratilor brute acordate personalului cat si cheltuielile cu caracter social suportate de intreprindere (cum sunt cotizatiile patronale la asigurarile sociale, la fondul de somajla un regim complementar de pensii acordate personalului). Deoarece cheltuielile sociale suportate de patronat sunt destinate sa finanteze actiuni sociale in favoarea personalului cum sunt indemnizatiile de boala, indemnizatiile de somaj etc.,acestea pot fi considerate o "forma indirecta de salarii".
Informatiile privind cheltuielile de personal sunt furnizate de contul de profit si pierdere sub forma sumelor privind cheltuielile cu remuneratiilor brute acordate personalului si cheltuielile cu asigurarile si protectie sociala suportate de intreprindere, fara nici o delimitare a lor pe categorii de personal. Anexa, in varianta romaneasca , nu impune furnizarea de informatii detaliate privind personalul intreprinderii. Astfel apare in practica contabila necesitatea intocmirii unui bilant social.
Costul factorului munca nu se limiteaza doar la cheltuielile de personal angajate de intreprindere. Gestiunea personalului angajeaza si diverse alte cheltuieli cum sunt cheltuielile cu transportul personalului suportat de intreprindere, cheltuieli cu formarea personalului, cheltuieli cu premii etc., contabilizate drept cheltuielidupa natura lor si nu se regasesc in cheltuielile de personal.
Intreprinderea utilizeaza persoane  angajate pe baza  de contract de munca sau colaboratori pe baza contactului sau conventiei civile.
1.     DREPTURILE CUVENITE   SALARIATILOR
Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite salariatilor pentru munca prestata sau in urma calitatii de salariat.
Fiecare unitate patrimoniala isi stabileste prin contract colectiv sau individual de munca propriul sistem de salarizare ce include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare, formele de premiere, alte alemente ale sistemului de salarizare.
Unitatile patrimoniale angajatoare nu pot negocia si stabili salariul tarifar prin contractul inividual de munca sub salariul tarifar orar minim pe tara (salariul de baza minim brut pentru salariati, pe luna, caruia ii corespunde un anumit nivel al salariului tarifar orar minim pe tara, este de  1400000 pana la data de 1 martie 2002 ;pentru perioada 1 martie 2002 -1 martie  2003 este de 1750000 lei lunar,conform HG NR. 1.037 / 18 OCT 2001 ). Salariile tarifare orare sau zilnice se stabilesc de consiliile de adminisratie  pe baza tarifelor lunare si a regimului de lucru.
Remuneratia salariala este datorata lunar. Formele de salarizare practicate de angajatori pot fi: acordul direct, acordul progresiv, acordul indirect, salarizare pe baza de tarife sau cote procentuale din venituri realizate, salarizare in regie sau dupa timp, alte forme.
Forma de salarizare practicate de angajatori este cea prevazuta in contractul individual sau/si colectiv de munca incheiat la nivelul fiecarei uni 15115r172p tati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
-sporuri pentru conditii deosebite de munca: sporuri pentru conditii grele, periculoase, nocive sau penibile de munca;
-sporuri pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru si lucrul in zilele libere si sarbatori legale;
-spor pentru vechime in munca;
-spor pentru lucru in timpul noptii;
-spor de santier;
-spor pentru exercitarea unei functii suplimentare;
alte sporuri in functie de conditiile concrete de munca (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi straine –daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc. ).
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea “sporului de fidelitate fata de intreprindere”, in functie de vechimea in aceeeasi unitate si rezultatele obtinute in munca.
In contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca, in lipsa primului, se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca poate face parte sau nu din salariul de baza. In cazul in care la stabilirea salariilor de baza s-au avut in vedere conditiile de munca, timpul lucrat suplimentar, exercitarea unei functii suplimentare si alte cauze care pot genera un spor la salariu, se renunta la acordarea distincta a unor sporuri de aceeasi natura cu cele avute in vedere la stabilirea salariilor de baza.
Reprezinta adaosuri la salariul de baza:
-adaosul de acord;
-premiile acordate din fondul de premiere, constituit pe baza fondului de salarii;
-cota parte din profitul net (pana la 10 %)-premiu anual,ce se impoziteaza separat de alte drepturi acordate in luna in care se plateste premiul;
-premii speciale cu ocazia unor sarbatori religioase;
-premi acordate in raport cu rezultatele obtinute in munca (performante, calitatea produselor, reducerea costurilor de fabricatie, organizarea activitatii );
-prima de vacanta, acordata ca un supliment la indemnizatia de concediu de odihnasi se plateste inainte de plecarea in vacanta;
-premiul anual pentru salariatii bugetaride pana la un salariu mediu lunar de baza realizat in anul pentru care se face plata, valoarea acestuia ramine la atitudinea conducerii institutiei publice;
-alte adaosuri.
Criteriile de acordare a premiilor si adaosurilor sunt stabilite prin contractul colectiv de munca.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca sunt initializate si reglementate prin contractul colectiv de munca (pot fi norme de timp, norme de productie, sfera de atributii, alte forme corespunzatoare activitatii ).
Prin contractul colectiv sau individual de munca sunt stabilite si drepturile cuvenite salariatiilor sub forma de plata in natura sau avantaje in natura (plata in natura nu poate depasi 30 % din salariu).         
Alte drepturi de personal acordate in bara normelor legale si contractul colectiv de munca sunt:
-indemnizatii pentru concediul de odihna;
-indemnizatii pentru concediul pentru evenimente familiare deosebite;
-stimulente si orice premi platite din fondul de salarii;
-indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale;
-alte drepturi de personal.
   3. CONTABILITATEA SALARIILOR DATORATE PERSONALULUI
Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii. Salariile acordate personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile, indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantaje in natura ( salariul in natura ),diminuate cu contributia personalului pentru diverse fonduri..
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza; compensarea reprezinta o suma fixa cese acorda indiferent de marimea salariului.
Avantajele in natura  (salariul in natura) reprezinta reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca , ci sub forma de bunuri si servicii (exemplu, acordare de locuinte de serviciu, acordare de sevicii de transport, primirea unor parti din salariu sub forma unor produse , bonuri de masa etc. ).
                       DREPTURI  DE PERSONAL
Pentru timpul efectiv lucrat:
  -salariul
Alte drepturi de personal:
      -indemnizatii pentru concediul de odihna;
-indemnizatii pentru concediul pentru evenimente familiare deosebite;
-stimulente si orice premi platite din fondul de salarii;
-indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitate din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale;
-alte drepturi de personal.
Evaluarea avantajelor in natura se face la pretul de vanzare al unitatii pentru produsele din productie proprie si la pretul de aprovizionare, pentru produsele achizitionate, iar pentru servicii, in functie de tariful acestora. Preturile si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura.
Salariul net de plata reprezinta salariul brut impozabil micsorat cu retinerile din salariu.
Principalele retineri din salariu sunt:
-impozitul pe salariu;
-contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj;
-contributia personalului la     asigurarile sociale;
-avansurile banesti si avansuri in natura acordate salariatilor;
-retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii, popriri, cumparari in rate etc. (pe baza de contracte si titluri executorii );
-alte retineri din salariu.
   SALARIUL BRUT DE BAZA
+sporuri, indemnizatii si alte adaosuri
+compensari si indenxari
+avantaje in natura
=SALARIUL BRUT
- contributia personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj
-contributia personalului la asigurarile sociale
- contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate
-suma neimpozabila
=SALARIUL BRUT NEIMPOZABIL
-impozit pe salariu
-avansurile banesti
-retineri din salarii datorate tertilor
-alte retineri din salariu
=SALARIUL NET DE PLATA (REST DE PLATA )
Reflectarea drepturilor de personal pentru salarile cuvenite acestuia se realizeaza prin intermediul contului 421 "personal - remuneratii datorate", care se crediteaza cu obligatia fata de salariati la nivelul fondurilor brute si se debiteaza cu retinerile din salarii, salariile nete achitate personalului si sumele neridicate de personal in termenul legal.
Plata salariilor se face lunar, in luna urmatoarecelei la care se refera, la datele stabilite prin contractul de munca  incheiat la nivel de unitate, cu posibilitatea acordarii unui avans chenzinal. Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile lucratoare se inregistreaza intr-un cont distinct 426 "drepturi de personal neridicate ", dezvoltat pe persoane.
421 "personal - remuneratii   =   426 "drepturi de personal
                   datorate"                                       neridicate "
In caz de faliment (lichidare juridica), salariatii au calitatea de creditori privilegiati, urmand sa fie platiti integral, inainte de asi revendica cota-parte ceilalti creditori.
       4. CONTABILITATEA ALTOR DREPTURI DE PERSONAL
In categoria alte drepturi de personal  se includ alte drepturi materiale cuvenite salariatilor, altele decat cele cuvenite pentru munca efectiv prestata (salarii).
Contabilitatea altor drepturi de personal se face diferit dupa cum acestea sunt suportate de intreprindere, din fondul de salarii sau sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat.
Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile de boala, pentru prevenirea inbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii,si cele acordate pentru accidente de munca  si boli profesionale se suporta atat din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice care foloseste personal salariat cat si din bugetul asigurarilor sociale.
Indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de boala, prevenirea inbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii se suporta pentru primele 10 zile lucratoare,din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice care foloseste personal salariat, iar incepand cu a 11-a zi lucratoare, din bugetul asigurarilor sociale. Acelasi regim il au si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca provocata de un accident survenit in timpul deplasarii la si de la locul de munca, in perioada si pe traseul normal al deplasarii.
Calculul acestor drepturi reprezentand indemnizatii de asigurari sociale suportate din fondul de salarii al intreprinderii se face dupa aceeasi metodologie ca pentru indemnizatiile care se suporta din fondurile de asigurari sociale de stat.
Indemnizatiile pentru boli profesionale si accidente de munca, cu exceptia accidentelor survenite in timpul deplasariila si de la locul de munca, se suporta pe intreaga perioada din fondul de salarii al persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea.
Indemnizatiile acordate in caz de sarcina si lehuzie, pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la trei ani, pentru ingrijirea copilului  pana la impinirea varstei de doi ani si altele sunt suportate de integral din bugetul asigurarilor sociale.
Contabilizarea decontarii sumelor reprezentand indemnizatiile pentru concediul de odihna, stabilite prin contractul individual de munca, stimulente si premii de orice fel platite din fondul de salarii, indemnizatiile de asigurari sociale suportate din fondul de salarii si alte drepturi de personal suportate de intreprindere se face ca si in cazul drepturilor reprezentand salarii, prin intermediul contului 421 "personal - remuneratii datorate ".

5.     DATORII FISCALE sI SOCIALE PRIVIND REMUNERAREA FACTORULUI FORŢĂ DE MUNCĂ
 Remunerarea factorului de muncã genereazã o serie de obligatii fiscale: asigurãri sociale, asigurãri de sãnãtate, contributii la fondul de somaj, impozitele pe veniturile din salarii, fondurile speciale. Toate impozitele, contributiile si fondurile speciale cu privire la forta de muncã au ca bazã de calcul salariul brut realizat sau salariul tarifar.
Pentru societãtile comerciale care utilizeazã fortã de muncã pe o duratã determinatã sau nedeterminatã, unitatea este obligatã sã depunã pentru toate persoanele angajate conventia civilã de prestãri servicii în termen de 30 zile de la data angajãrii. De asemenea, societãtile comerciale sunt obligate sã înregistreze contractele individuale de muncã la directiile de muncã si protectie socialã a persoanelor fizice.
a)    ASIGURĂRILE SOCIALE (CAS)
Sunt suportate de unitãtile care utilizeazã forta de muncã pe baza contractului de muncã si a celui colectiv, precum si pe baza conventiei de prestãri servicii si care nu au carte de muncã.
Baza de calcul este formatã din salariul efectiv realizat lunar de cãtre asigurati cu carte muncã si suportatã de angajatori.
In situatia in care o persoana detine un salariu mai mare decat valoarea a 3 salarii medii brute pe economie, contributia sa asigurarile sociale se va calcula la echivalentul a 3 salarii medii brute pe economie (legea 119/2000, art.23, alin.3).
Cotele de contributie pentru asigurari sociale ale unitatilor economice nu mai au valoare fixa, ci sunt prevazute anual prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat si se diferentiaza in functie de conditiile de munca, dupa cum este vorba deconditii normale de munca , deosebite sau speciale.
Noile cote sunt:
a) Conditii normale de munca: 35%;
b) Conditii deosebite de munca: 40%;
c) Conditii speciale de munca: 45%;
C.A.S. va fi suportat atat de angajator cat si de angajat. Astfel  va fi o cata fixa pentru angajati de  11,67% indiferent de conditiile de munca, iar pentru angajator cotele vor fi: 23,33% pentru conditii normale, 28,33% pentru cele speciale si 33,33% pentru cele speciale.
CAS datoratã de angajatori reprezintã o cheltuialã deductibilã fiscal la calculul profitului impozabil (legea 19/2000, art.21, alin.6). Baza de calcul este formatã din salariul brut efectiv realizat. Termenul de platã pentru asigurarea socialã îl reprezintã data lichidãrii salariilor din luna precedentã, dar nu mai târziu de data de 20 a lunii urmãtoare.
Legislatia acordã facilitãti fiscale contribuabililor în conditiile urmãtoare:
- plata se face la termenul scadent sau cel putin în 3 zile lucrãtoare de la data acestuia, angajatorul beneficiazã de reducere cu 7% aplicatã asupra  datoriei sociale privind asigurãrile. Aceastã reducere conduce la diminuarea contributiei de la 30%, cota normalã, la 27,9%. Regula fiscalã impune ca reducerea acordatã sã fie transferatã asupra veniturilor din exploatarea care se impoziteazã la calculul profitului impozitabil, astfel avantajul social este diminuat.
- agentiile economice creazã noi locuri de muncã si încadreazã salariatii cu contract individual de muncã pe duratã nedeterminatã. Reducerea este de 4% pentru încadrarea unui numãr de pânã la 10 salariati, 5% pentru încadrarea unui numãr de salariati între 11 si 50, 6% pentru încadrarea unui numãr de peste 50 salariati.
Lunar, agentii economici sunt obligati sã depunã „Declaratia privind asigurãrile sociale, la care se ataseazã si copii de pe ordinele de platã.
 Persoanele care desfãsuarã activitãti exclusiv pe baza de conventii civile de prestãri servicii suportã o treime din cota de contributie de asigurãri sociale, stabilitã anual pentru conditii normale de muncã; si de la 01 aprilie 2001, asiguratii au fost obligati sã declare angajatorului, pe propria rãspundere dacã sunt încadrati cu contract individual de muncã la alt angajator.
Contabil, se produce:
421  "personal - remuneratii =4312 "contributia      personalului
        datorate"                                     la asigurari sociale"        
Cu suma de 11,67 % din salariul brut.In situatia in care o persoana detine un salariu mai mare decat valoarea a 3 salarii medii brute pe economie, contributia sa asigurarile sociale se va calcula la echivalentul a 3 salarii medii brute pe economie (legea 119/2000, art.23, alin.3).        
6451  „Cheltuieli privind        =4311 „contributia unitãtii la
contributia la asigurãrile                  asigurãrile sociale”.
sociale” analitic CAS                                         
Virarea la termenul legal a contributiei la asigurãrile sociale, permite legal reducerea contributiei cu cota de 7% aplicatã asupra datoriei sociale.
4311 „contributia unitãtii la = 758 „ alte venituri din
          asigurãrile sociale”                 exploatare”
          analitic CAS
b)    FONDUL INIŢIAL AL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE (FIASS)
Contributia angajatului la FIASS este datoratã lunar de cãtre toate persoanele juridice ce utilizeazã forta de muncã pe baza contractului individual de muncã. Baza de calcul este formatã din salariul efectiv realizat de salariatii angajati cu carte de muncã. Contributia se calculeazã aplicând 7% asupra bazei de calcul. Este o cheltuialã deductibilã fiscal la calculul profitului impozabil si se suportã pe rentabilitatea firmei. Plata se face lunar odatã cu lichidarea drepturilor salariale, dar nu mai târziu de 20 a lunii urmãtoare. Contabil, contributia angajatorului la FIASS, genereazã ecuatia:        
6451 „Cheltuieli privind asigurarea =4311„Contributia unitãtii la  socialã” analitic FIASS                           asigurarea socialã”.analitic
                                                                            FIASS
Contributia angajatului la FIASS este datoratã de toti salariatii angajati potrivit legii cu contract de muncã individual sau contract de prestãri servicii. Este achitatã lunar de cãtre angajatori si suportatã de personalul angajat. Baza de calcul este formatã de salariul efectiv realizat. Se aplicã cota procentualã de 7% la baza de calcul. Termenul de platã este ziua lichidãrii drepturilor salariale aferente lunii precedente. Odatã cu plata contributie de cãtre angajatori, acestia au obligatia sã înlocuiascã si sã depunã, functie de domiciliul societãtii „Declaratia privind obligatiile de platã pe luna … la Fondul initial al asigurãrilor sociale de sãnãtate” si „Lista nominalã a persoanelor asigurate pentru care se plãteste contributia de asigurare socialã de sãnãtate” ce cuprinde: numãrul curent, numele si prenumele, codul numeric personal si                de asigurat.
Pe baza statului de salarii, în contabilitate se realizeazã formulele contabile:
641 „Cheltuieli  privind remuneratii          = 421 „personal,
        personale”                                                          remuneratii datorat         
621 „Cheltuieli privind colaboratorii”       = 401 „Furnizori” analitic                     colaboratori

      6451 „Cheltuieli privind contributia unitãtii  la asigurãri sociale FIASS”
     421 „Personal, remuneratii datorate”
     401 „Furnizori, analitic colaboratori”
   = 4311 „Contributia unitãtii, la asigurãrile sociale FIASS
= 4311 „Contributia asiguratilor la FIASS”
= 4311 „Contributia  asiguratiilor    la asigurãrile socialeFIASS”

La lichidarea salariilor, unitatea pe baza ordinului de platã si confirmat prin extrasul de cont, stinge obligatia socialã:
   %                    = 5121 „Conturi la bãnci în lei"
           4311.unitate
           4311.asigurati salariati
431.asigurati colaboratori
           
c)     AJUTOR DE sOMAJ
Este suportat atât de salariat cât si de unitate în cote procentuale diferite.
Contributia unitãtii la fondul de somaj este achitatã lunar de unitate odatã cu lichidarea drepturilor salariale din luna precedentã. Baza de calcul este formatã din salariul efectiv realizat lunar. Cota de impozit de 5% este aplicatã la bazã. Este o cheltuialã suportatã pe rentabilitatea firmei si este deductibilã fiscal la calculul profitului impozabil.
6452 „Cheltuielile privind contributia   = 4371 „Contributia unitãtii
           unitãtii pentru ajutor de somaj”                    la fondul de somaj"
Contributia personalului la fondul de somaj este suportatã de salariat si achitatã de unitate unde îsi desfãsurarã activitatea angajatul. Se aplicã 1% la salariul tarifar. Este achitatã prin ordin de platã sau depunere  cash, pânã cel mai târziu la data de 15 ale lunii urmãtoare lichidãrii drepturilor salariale din luna precedentã. Fiind suportatã de salariatii permanenti, aceastã contributie determinã un raport neutru în functie de             rentabilitatea firmei.
        421 „personal,                    = 4372 „Contributia   personalului
         remuneratii datorate           la fondul de somaj
Plata celor 2 contributii se achitã prin ordin de platã odatã cu achitarea datoriilor salariale:
   %                                                                  = 5121 „Conturi la
4371 „Contributia unitãtii la fondul                    banci în lei”
de somaj"
4372 „Contributia personalului la
fondul de somaj"
Sumele plãtite în plus la asigurãrile sociale sunt evidentiate distinct în contabilitate, iar regularizarea se efectueazã prin debitul conturilor 43, „Asigurãri sociale, rezultate ca urmare a regularizãrilor, sunt reflectate în 
contabilitate prin creditul conturilor 43, „Asigurãri sociale, protectie socialã” si debitul contului 4381. „Alte datorii sociale”
d)    IMPOZITUL PE VENITURILE DIN SALARII
(OG, numãrul 73/1999, privind impozitul pe venit, MO numãrul 419/31 august 1999)
Impozitul pe salarii, ca impozit direct, a reprezentat cel mai important venit la bugetul statului în primii 6 ani dupã revolutie, deoarece era un impozit sigur, dificil de practicat evaziune fiscalã, dacã s-ar fi încheiat legal raporturile de muncã dintre salariati si angajatori.
OU numãrul 85/1997 aplicatã cu data de 1 ianuarie 1998 a fãcut sã scadã impozitul pe salarii fata de 1996. OG a repetat o stimulare a initiativei, încurajare a fortei de muncã, o dezvoltare a cifrei de afaceri în raport cu costurile pentru realizarea venitului.
Se simte nevoia unui sistem just si mai echitabil de impunere a venitului persoanelor fizice, care sã rãspundã si normelor internationale. Începând cu 1 ianuarie 2000 apare impunerea globalã a venitului persoanelor fizice.
În România:
Venitul anual global impozitabil = venituri nete realizate din activitãti independente + venituri din cedarea folosintei bunurilor din tarã si strãinãtate – pierderi fiscale raportate – deduceri personale.
Impunerea anualã se face atât pe salariu din România cât si cele din strãinãtate, acordându-se credit fiscal extern (se scade din impozitul total, partea plãtitã în strãinãtate recunoscutã în România). Creditul fiscal extern nu poate fi mai mare decât impozitul datorat în România pentru veniturile obtinute în strãinãtate.
Venitul ce reprezintã baza de calcul pentru impozitul pe salarii se determinã ca diferenta între venitul net si deducerile suplimentare si cea personalã de bazã. Venitul net se obtine prin diminuarea venitului brut cu contributia personalului la pensia suplimentarã, la fondul de somaj, la asigurarea socialã de sãnãtate si cu cheltuielile profesionale cu o cotã de 15% din deducerea personalã de bazã la acelasi loc de muncã.
Deducerea personalã este o sumã fixã corelatã cu inflatia semestrial; a fost 800.000 pentru primul semestru 2000, al doilea semestru 926.000 lei, iar acum 1.300.000.
Deducerile suplimentare se acordã în functie de persoanele aflate în întretinere, pe baza declaratiei pe propria rãspundere a salariatului, însotitã de documente justificative (certificatul de nastere al copilului, certificatul medical pentru copiii cu handicap etc). calculul deducerilor suplimentare se face prin înmultirea deducerilor personale cu un coeficient stabilit conform legii.
Deducerile personale si cheltuielile profesionale se acordã numai de primul angajator, dacã în cursul unei luni angajatul îsi schimbã locul de muncã, în limita veniturilor realizate pentru acea lunã.
Persoana aflatã în întretinere (situatie proprie)
K
1
2
a. Sotia/sotul aflatã/aflat în întretinere
0.60
b. Pentru fiecare din primii doi copii
0.35
c. Pentru fiecare din urmãtorii copii aflati în întretinere
0.20
d. Pentru fiecare alt membru de familie aflat în întretinere
0.20
e. Pentru invalizi de gradul I si persoane cu handicap grav
1.00
f. Pentru invalizii de gradul II si persoanele cu handicap
0.50
Total a + b + c + d + e + f
≤2.5
Impozit lunar = Venit net bazã de calcul X cotã 1% progresivã (c)
18% < C <40%
Baremul lunar pentru impunerea venitului din salarii prevãzute de lege:
Venitul lunar impozabil (v) lei
Impozit lunar (lei)
Pânã la 1.500.000
18%
1.500.001≤ v ≤3.800.000
270.000 + 23% pentru ceea ce depãseste suma de 1.500.000 lei
3.800.001≤ v ≤6.000.000
799.000 + 28% pentru ceea ce depãseste suma de 3.800.000 lei
6.000.001≤ v ≤8.400.000
1.415.000 + 34% pentru ceea ce depãseste suma de 6.000.000
Peste8.400.000
2.231.000 + 40% pentru ceea ce depãseste suma de 8.400.000







Pentru plãtile intermediare (premii, stimulente de orice fel, sume acordate pentru concedii de odihnã neefectuate) impozitul se calculeazã la fiecare platã prin aplicarea baremului lunar asupra plãtilor intermediare cumulate pânã la data ultimei plãti pentru care se face calculul. La lichidarea drepturilor salariale aferente unei luni, impozitul se calculeazã asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu plãtile intermediare. Impozitul de retinut la lichidarea se calculeazã ca diferentã între impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la plãtile intermediare.
Drepturile salariale acordate în naturã si a avantajelor se evalueazã în momentul acordãrii si se impoziteazã în luna care se acordã. Calculul contravalorii venitului si avantajelor în naturã, trebuie probate prin documente anexate la statul de salarii.
Salariile în valutã, realizate în România potrivit legii, se transformã în lei, la cursul de schimb comunicat la „Banca Nationalã a României” pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. Dacã veniturile se plãtesc în cursul lunii sau în cazul încetãrii activitãtii angajatului, se utilizeazã cursul de schimb valutar al BNR din ziua precedentã celei în care se face plata.
Pentru colaboratori venitul net lunar (bazã de impozitare calcul) se obtine prin diferenta dintre venitul brut lunar si contributia la asigurarea socialã de sãnãtate.
Documentele fiscale ce constituie principala sursã informativã pentru impozitarea si regularizarea globalã a venitului sunt FF1 pentru salariul cu bazã fixã si FF2, pentru colaboratori cu dreptul de prestãri servicii (în 2 exemplare). Lunar, impozitul pe venit din salarii se transmite la organul fiscal, pe baza teritorialã unde plãtitorul îsi are sediul sau domiciliul, prin „Declaratie privind obligatiile de platã la bugetul de stat”, care se depune pânã la data de 25 ale lunii urmãtoare, pentru care s-au lichidat drepturile bãnesti.
Persoanele fizice române cu salariu în strãinãtate trebuie sã depunã lunar o declaratie de activitate în România. La organul fiscal de pe raza domiciliului.
Documentul justificator de înregistrare în evidenta contabilã a remunerãrii factorului fortã de muncã este statul de salarii, întocmit în 2 exemplare, lunar, pe sectii, servicii etc, de compartimentul financiar contabil.
Documentele care stau la baza întocmirii statului de salarii sunt: fisele de evidentã a timpului efectiv lucrat, documentele de centralizare a salariilor individuale, pentru personalul salarizat în acord etc, documentele privind retinerile legale: contracte comerciale pentru plãtile în rate, retineri în contul bugetului de stat, al bugetului asigurãrilor sociale, al institutiei de stat, retineri conform listelor de avans chenzinal si concedii de odihnã, certificate medicale, proprii pe baza sentintelor judecãtoresti etc.
statul de salarii trebuie sã continã, pentru cei cu functie de bazã: venitul brut, contributia pentru protectia socialã a somerilor, contributia pentru asigurarea socialã de sãnãtate, cheltuielile profesionale, venitul net, deducerea personalã de bazã, deducerile personale suplimentare, venitul impozabil, impozitul calculat si retinut, informatiile necesare completãrii FF1. Pentru FF2, informatiile cuprinse în statul de salarii sunt: venitul brut, contributiile pentru asigurarea socialã de sãnãtate, venitul impozabil, impozitul calculat si retinut.
Dupã întocmirea statului de salarii sumate si vizate de cei în drept, urmeazã instrumentarea tehnicã contabilã, prin nota contabilã, privind salariile personalului si colaboratorilor pe luna respectivã.
Pe baza notei contabile se întocmesc ordine de platã, în 3 exemplare, cu explicatii pe verso a fiecãrei plãti.
e)     FONDURI SPECIALE
Cuprind vãrsãminte efectuate cãtre alte organisme publice, cum sunt: fondul special pentru protejarea asiguratilor, fondul national pentru solidaritate, fondul special de solidaritate socialã pentru persoanele cu handicap, fondul special de sustinere a învãtãmântului de stat etc.
Fondul special de solidaritate socialã pentru persoanele cu handicap
este datorat de agentiile economice care utilizeazã forta de muncã. Se explicã o cotã procentualã de 3% veniturilor brute în bani si naturã realizate de toti salariatii, cu carte de muncã si fãrã carte de muncã, rezultatul obtinut lunar reprezintã suma de virat în contul Inspectoratului de stat pentru handicapati. Fondul se constituie pe baza cheltuielilor de exploatare, sunt deductibile fiscal si determinã un raport integrat asupra rentabilitãtii firmei. Fiscal toate fondurile trebuie evidentiate contabil, prin crearea obligatiei, virarea acestora, deoarece una din anexele la bilant solicitã suma datoratã pe anul curent, suma viratã pânã la 31 decembrie anul curent, sume rãmase de virat dupã 31 decembrie, sume virate în plus. De aceea, fondurile sunt evidentiate pe sintetice de gradul II, pe feluri de fonduri.
635 „cheltuieli cu alte impozite,                        = 448.0 „fonduri speciale,
       taxe si vãrsãminte asimilate”                      fonduri pentru handicapati
Pe 15 ale luni se achitã salariile aferente lunii anterioare si se achitã la fondul special pentru handicapati prin ordin de platã.
447.0 „Fond special,                             = 5121 „Conturi la bãnci în lei”
       fond pentru handicapati
Comisionul la „Camera de muncã” este datorat de toti agentii economici ce utilizeazã forta de munca cu contract individual, pentru pãstrarea si completarea cãrtilor de muncã ale salariatilor. Comisionul este perceput de „directiile generale de muncã si protectie socialã” în urmãtoarele cote:
-              0.75% aplicat fondului de salarii, angajatorilor cãrora le pãstreazã si le completeazã carnetele de muncã ale propriilor salariati.
-              0.25% aplicat fondului de salarii, pentru verificarea si certificarea legalitãtii înregistrate efectuate de cãtre angajatori în carnetele de muncã.
Înregistrarea contabilã de creare a obligatiilor si de virare a comisionului la lichidarea drepturilor salariale sunt:
622 „Cheltuieli cu = 446.0 „alte impozite, taxe,  varsaminte     
         comisioane                comision la Camera de Muncã”
La 15 ale luni, când se lichideazã salariile aferente lunii precedente, prin ordin de platã se achitã comisionul.
446.0 „alte impozite, taxe, vãrsãminte   =  5121 „Conturi la bãnci în
comision la Camera de Muncã”                          lei”
IN ALTE TARI:

În Franta, impozitul pe venitul global este unic determinat pe venitul realizat anual si depinde de domiciliul fiscal si sursa de venit a persoanelor fizice (ansamblul beneficiilor si veniturilor membrilor domiciliul fiscal)
 Cotele veniturilor impozabile în Franta pe numãr de parte.
Venitul impozabil pentru o parte în FF
Cota procentualã
Venituri(v) mai mici de 25.890
0,0
25.891≤ v ≤55.180
10,5
55.181≤ v ≤89.650
24,0
89.651≤ v ≤145.160
33,0
145.161≤ v ≤236.190
43,0
236.191≤ v ≤291.270
48,0
v≥291.271
54,0
Cota este aplicatã la venitul net pe fiecare parte, venitul stabilit pe categorii de surse, corelat cu deficitul anterior, se deduc taxele deja plãtite în cursul anului.
În SUA, fiecare subiect este impozitat pe cote diferite în functie de statutul social (cãsãtorit, soti supravietuitori, necãsãtorit, contribuabil individual, etc) prezentat în declaratia pentru venitul impozitabil si a impozitului aferent. La totalul venitului anual se scade jumãtate din orice impozit care nu are legãturã cu afacerile sau veniturile obtinute, ci asupra angajãrii propriei persoane la care este obligat contribuabilul (venit brut ajustat), se scad deduceri standard si suplimentare (în functie de situatia familialã si handicap). Deducerile se coreleazã la inflatie. Se mai scade si o sumã fixã stabilitã de legea bugetarã (scutire personalã). Ratele de impozitare se stabilesc în favoarea cuplurilor cãsãtorite, fatã de persoane individuale.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu