Standardul Internaţional de Contabilitate 41
Agricultura
Această versiune include amendamente care rezultă din IFRS-uri noi şi amendate emise până la 31 martie 2004. Secţiunea „Schimbări în această ediţie” de la începutul acestui volum prevede datele de aplicare ale acestor IFRS-uri noi şi amendate şi, de asemenea, identifică acele IFRS-uri actuale care nu sunt incluse în acest volum.
Cuprins
INTRODUCERE
Standardul Internaţional de Contabilitate 41
Agricultura
OBIECTIV
ARIE DE APLICABILITATE
DEFINIŢII
Agricultură - Definiţii conexe
Definiţii generale
RECUNOAŞTERE ŞI EVALUARE
Câştiguri şi pierderi
Incapacitatea evaluării în mod credibil
a valorii juste
SUBVENŢII GUVERNAMENTALE
PREZENTAREA INFORMAŢIILOR
Generalităţi
Prezentări de informaţii suplimentare pentru
active biologice pentru care valoarea justă nu
poate fi măsurată în mod credibil
Subvenţii guvernamentale
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE ŞI
PREVEDERI TRANZITORII
ANEXA - EXEMPLE ILUSTRATIVE
Standardul Internaţional de Contabilitate 41 Agricultura (IAS 41) este prezentat în paragrafele 1-59. Toate paragrafele au autoritate egală dar reţin formatul IASC al Standardului la momentul adoptării acestuia de către IASB. IAS 41 ar trebui citit în contextul obiectivului său şi al Bazei pentru concluzii, al Prefeţei la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi al Cadrului pentru pregătirea şi prezentarea situaţiilor financiare. IAS 8 Politici Contabile, Schimbări în estimările contabile şi erori oferĂ o bază pentru selectarea şi aplicarea politicilor contabile în absenţa unor îndrumări explicite.
Introducere
IN1. IAS 41 prescrie tratamentul contabil, prezentarea situaţiilor financiare şi prezentările de informaţii referitoare la activităţile agricole, subiect ce nu a mai fost abordat în alte Standarde. Activitatea agricolă reprezintă modul în care o entitate transformă animalele vii sau plantele (active biologice) pentru vânzare, în produse agricole sau în active biologice adiţionale.
IN2. Printre altele, IAS 41 prescrie tratamentul contabil al activelor biologice pe durata dezvoltării lor, al transformărilor genetice, al producerii şi procreării, precum şi pentru evaluarea iniţială a producţiei agricole la momentul recoltării. Aceasta cere evaluarea la valoarea justă, mai puţin costurile estimate de la punctul de vânzare, de la recunoaşterea iniţială a activelor biologice şi până la recoltare, în mod diferit faţă de procedeul aplicat atunci când valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil la data recunoaşterii iniţiale. Cu toate acestea IAS 41 nu tratează procesarea producţiei agricole după recoltare, de exemplu, procesul de transformare a strugurilor în vin sau a lânii în fire.
IN3. Se presupune că valoarea justă a unui activ biologic poate fi evaluată în mod credibil. Cu toate acestea, această ipoteză poate fi respinsă doar la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic pentru care preţurile sau valorile determinate pe piaţă nu sunt disponibile şi pentru care estimările alternative ale valorii juste sunt determinate în aşa fel încât nu pot fi credibile. În acest caz, IAS 41 cere ca o entitate să evalueze acel activ biologic la costul său, minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere. O dată ce valoarea justă a unui astfel de activ biologic poate fi evaluată în mod credibil, o entitate trebuie să-l evalueze la valoarea justă, minus costurile estimate la punctul de vânzare. În toate cazurile, o entitate trebuie să evalueze produsul agricol la locul recoltării, la valoarea justă, minus costurile estimate la punctul de vânzare.
IN4. IAS 41 cere includerea oricărei modificări a valorii juste, mai puţin costurile estimate de la punctul de vânzare ale unui activ biologic, în profitul sau pierderea perioadei în care apare. În activitatea agricolă, o modificare a atributelor fizice ale unui animal sau plante măresc sau micşorează în mod direct beneficiile economice ale entităţii. O pepinieră care aplică pentru contabilizarea unei tranzacţii modelul costului istoric poate să nu raporteze profit până la prima recoltă şi vânzare, probabil la 30 de ani după plantare. Pe de altă parte, prin aplicarea unui model contabil prin care se recunoaşte şi se evaluează dezvoltarea biologică utilizând valorile juste curente, modificările acesteia se raportează pe întreaga durată de timp între plantare şi recoltare.
IN5. IAS 41 nu stabileşte principii noi pentru terenurile folosite pentru agricultură, în schimb, o entitate aplică IAS 16, Imobilizări corporale, sau IAS 40, Investiţii imobiliare, depinzând de circumstanţe. IAS 16 cere ca terenul să fie evaluat fie la cost minus orice pierderi din depreciere cumulate, fie la valoarea reevaluată. IAS 40 cere ca o investiţie imobiliară să fie evaluată la valoarea ei justă, sau la cost minus orice pierderi din depreciere cumulate. Activele biologice care sunt legate în mod fizic de teren (de exemplu, copacii dintr-o plantaţie) sunt evaluate la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare, separat de teren.
IN6. IAS 41 cere ca o subvenţie guvernamentală necondiţionată pentru un activ biologic, evaluată la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare, să fie recunoscută ca venit atunci şi numai atunci când este sigur că subvenţia guvernamentală va fi primită. Dacă o subvenţie guvernamentală este condiţionată, incluzând şi cazul în care acordarea unei subvenţii este condiţionată de neangajarea în activităţi agricole, o entitate trebuie să recunoască această subvenţie ca venit, atunci şi doar atunci când sunt îndeplinite condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei. Dacă o subvenţie guvernamentală este aferentă unui activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate, atunci se aplică IAS 20, Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală.
IN7. IAS 41 intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor cu începere de la 1 ianuarie 2003. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date.
IN8. IAS 41 nu stabileşte prevederi tranzitorii specifice. Adoptarea IAS 41 este contabilizată în conformitate cu IAS 8, Politici contabile, modificări ale estimărilor şi erorilor contabile.
IN9. Anexa A oferă exemple ilustrative privind aplicarea lui IAS 41. Baza pentru concluzii sintetizează motivele care au determinat Consiliul să adopte prevederile stabilite în IAS 41.
Standardul Internaţional de Contabilitate 41
Obiectiv
Obiectivul acestui Standard este de a prescrie tratamentul contabil, modul de prezentare al situaţiilor financiare şi prezentările de informaţii ce se referă la activităţi agricole.
Arie de aplicabilitate
1. Prezentul Standard se va aplica pentru contabilizarea următoarelor elemente, atunci când acestea se referă la activităţi agricole:
(a) active biologice;
(b) producţia agricolă la punctul de recoltare şi
(c) subvenţiile guvernamentale tratate în paragrafele 34-35.
2. Prezentul Standard nu se aplică:
(a) terenurilor asociate activităţilor agricole (a se vedea IAS 16, Imobilizări corporale, şi IAS 40, Investiţii imobiliare); şi
(b) activelor necorporale asociate activităţilor agricole (a se vedea IAS 38, Imobilizări necorporale).
3. Prezentul Standard se aplică producţiei agricole, care reprezintă produsul obţinut din activele biologice ale entităţii la momentul recoltării. După aceea se aplică IAS 2, Stocuri sau alt Standard aplicabil. Prin urmare, prezentul Standard nu tratează procesarea produselor obţinute după recoltare, de exemplu transformarea în vin a strugurilor obţinuţi de către un viticultor. Un astfel de proces nu este inclus în definiţia activităţilor agricole din prezentul Standard, deşi poate fi considerat ca o extensie logică şi naturală a activităţii agricole exemplificate mai sus, evenimentele care au loc fiind similare unei transformări biologice.
4. Tabelul de mai jos oferă exemple de active biologice, produse agricole şi produse ce rezultă ca urmare a prelucrării ce are loc după recoltare:
Active biologice | Produsul agricol | Produse rezultate prin procesare după recoltare |
Oi | Lână | Fire, Covoare |
Copacii dintr-o plantaţie | Buşteni | Cherestea |
Plantele | Bumbac | Haine, îmbrăcăminte |
Trestie de zahăr | Zahăr | |
Vacile de lapte | Lapte | Brânză |
Porci | Carcase | Cârnăciori, şuncă prelucrată |
Arbuşti | Frunze | Ceai, tutun tratat |
Viţa–de-vie | Struguri | Vin |
Pomi fructiferi | Fructe culese | Fructe prelucrate |
Definiţii
Agricultură - Definiţii conexe
5. Următorii termeni sunt folosiţi în acest Standard cu următoarele sensuri specificate:
Activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării activelor biologice, în scopul vânzării în producţie agricolă sau în active biologice adiţionale.
Producţia agricolă reprezintă produsul recoltat din activele biologice ale entităţii.
Un activ biologic este un animal viu sau o plantă.
Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere, transformare genetică, producere şi procreare care aduc modificări calitative sau cantitative unui activ biologic.
Un grup de active biologice reprezintă gruparea animalelor vii sau a plantelor similare.
Recolta reprezintă separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii activului biologic.
6. Activitatea agricolă acoperă o varietate de activităţi; de exemplu, creşterea de animale, culturile perene şi anuale, pomicultura şi alte tipuri de plantaţii, floricultura, silvicultura, piscicultura (inclusiv crescătoriile de peşte). În această diversitate există totuşi câteva caracteristici comune:
(a) Capacitatea de schimbare. Plantele vii şi animalele sunt capabile de transformări biologice;
(b) Administrarea schimbării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin mărirea sau cel puţin stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procesului (de exemplu, nivelul nutritiv, umiditatea, temperatura, fertilitatea şi lumina). Modul de administrare face ca activitatea agricolă să se distingă de alte activităţi. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum sunt pescuitul oceanic sau defrişarea) nu sunt activităţi agricole şi
(c) Măsurarea gradului de schimbare. Modificarea calităţii (de exemplu, meritul genetic, densitatea, gradul de coacere, conţinutul de grăsimi, conţinutul de proteine şi gradul de rezistenţă al fibrelor) sau a cantităţii (de exemplu, numărul animalelor de prăsilă, greutatea, cubajul, lungimea sau diametrul fibrelor şi numărul de boboci), determinată de transformările biologice este evaluată şi monitorizată ca şi funcţie de rutină a administrării.
7. În urma transformării biologice rezultă următoarele tipuri de produse:
(a) modificări ale activelor prin (i) creştere (sporirea cantităţii sau îmbunătăţirea calităţii unui animal sau plantă); (ii) degenerare (o scădere a cantităţii sau o deteriorare a calităţii unui animal sau plantă); sau (iii) reproducerea (crearea de animale vii sau plante adiţionale); sau
(b) obţinerea unor produse agricole, ca de exemplu, latex, ceai, lână sau lapte.
Definiţii generale
8. Următorii termeni sunt folosiţi în prezentul Standard având semnificaţia specificată:
Piaţă activă este o piaţă unde există toate din următoarele condiţii:
(a) elementele comercializate pe piaţă sunt omogene;
(b) la orice moment de timp pe piaţă pot fi găsiţi vânzători şi cumpărători interesaţi; şi
(c) preţurile sunt disponibile publicului.
Valoarea contabilă este valoarea la care este recunoscut în bilanţ un activ.
Valoarea justă reprezintă valoarea pentru care un activ ar putea fi tranzacţionat, sau o datorie ar putea fi stinsă, prin voinţa unor părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective.
Subvenţii guvernamentale - a se vedea definiţia din IAS 20, Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală.
9. Valoarea justă a unui activ este bazată pe condiţia şi localizarea lui curentă. Ca urmare, de exemplu, valoarea justă a unei cirezi dintr-o fermă reprezintă preţul acesteia pe o piaţă relevantă, minus transportul şi alte costuri întâmpinate pentru aducerea la piaţă a respectivei cirezi.
Recunoaştere şi evaluare
10. O entitate va recunoaşte un activ biologic sau un produs agricol atunci şi doar atunci când:
(a) entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor anterioare;
(b) este probabil ca entitatea să obţină beneficii economice viitoare asociate activului ; şi
(c) valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat în mod credibil.
11. În activitatea agricolă, controlul poate fi evidenţiat, de exemplu, de deţinerea legală de vite sau însemnarea lor sau, altfel, marcarea acestora la achiziţie, naştere sau înţărcare. Beneficiile viitoare sunt în mod normal evaluate prin măsurarea atributelor fizice semnificative.
12. Un activ biologic va fi evaluat la recunoaşterea iniţială şi la fiecare dată a bilanţului la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare, cu excepţia situaţiei descrise în paragraful 30, atunci când valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil.
13. Produsele agricole recoltate vor fi evaluate la valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare la momentul recoltării. O astfel de evaluare este costul la acea dată, când se aplică IAS 2, Stocuri, sau alt Standard.
14. Costurile la punctul de vânzare includ comisioanele brokerilor şi dealerilor, taxele impuse de organele de reglementare şi bursele de mărfuri şi taxele de transfer şi cele vamale. Costurile la punctul de vânzare exclud transportul şi alte costuri necesare aducerii activelor pe piaţă.
15. Determinarea valorii juste pentru un activ biologic sau produs agricol se poate face mai uşor prin gruparea activelor biologice sau produselor agricole în funcţie de atributele lor semnificative, de exemplu, în funcţie de vârstă sau calitate. O entitate selectează atributele în conformitate cu atributele utilizate pe piaţă la stabilirea preţurilor.
16. Entităţile încheie adesea contracte pentru a vinde activele ei biologice sau produsele agricole la o dată viitoare. Preţurile contractelor nu sunt în mod necesar relevante pentru determinarea valorii juste, deoarece valoarea justă reflectă valoarea pe piaţa curentă pe care se încheie o tranzacţie între un vânzător şi un cumpărător care îşi exprimă voinţa. Ca urmare, valoarea justă a unui activ biologic sau produs agricol nu este ajustată datorită existenţei unui contract. În unele situaţii, un contract de vânzare a unui activ biologic sau a unui produs agricol poate constitui un contract oneros, aşa cum este definit în IAS 37, Provizioane, datorii şi active contingente. IAS 37 se aplică contractelor oneroase.
17. Dacă pentru un activ biologic sau un produs agricol există o piaţă activă, cotaţia pe acea piaţă reprezintă o bază adecvată pentru determinarea valorii juste a activului. Dacă o entitate are acces la diferite pieţe active, entitatea utilizează piaţa cea mai relevantă. De exemplu, dacă o entitate are acces pe două pieţe active, va utiliza preţul de pe piaţa ce se aşteaptă a fi utilizată.
18. Dacă nu există o piaţă activă, pentru determinarea valorii juste o entitate utilizează unul sau mai multe dintre următoarele criterii:
(a) cel mai recent preţ de tranzacţie pe piaţă care arată faptul că nu au existat modificări semnificative în circumstanţele economice între data bilanţului şi data la care s-a realizat tranzacţia;
(b) preţurile pe piaţă pentru active similare ajustate corespunzător pentru a reflecta diferenţele; şi
(c) etaloane de sector cum ar fi valoarea unei livezi, exprimată prin numărul de puieţi, sau hectare sau valoarea cirezii, exprimată prin kilograme de carne.
19. În unele situaţii, sursele de informaţii enumerate în paragraful 18 pot sugera concluzii diferite privind valoarea justă a unui activ biologic sau a unui produs agricol. Pentru a ajunge la cea mai credibilă estimare a valorii juste dintr-un domeniu relativ restrâns de estimări rezonabile, o entitate ia în considerare motivele apariţiei unor astfel de diferenţe.
20. În unele circumstanţe, pentru un activ biologic, preţurile sau valorile determinate pe piaţă pentru condiţia curentă a activului pot să nu fie disponibile. În aceste circumstanţe, pentru determinarea valorii juste o entitate utilizează valoarea curentă netă a fluxurilor de numerar din activ, actualizate la rata înainte de impozitare determinată de fluctuaţiile pieţei.
21. Obiectivul calculării valorii curente a fluxurilor de numerar estimate este de a determina valoarea justă a unui activ biologic aflat în starea şi locaţia curentă. Pentru determinarea ratei de actualizare adecvate şi pentru estimarea fluxurilor de numerar nete estimate, o entitate ia în considerare calcularea valorii curente. Condiţia curentă a unui activ biologic exclude orice creşteri valorice rezultate din transformări biologice suplimentare şi din activităţile viitoare ale entităţii, cum sunt cele referitoare la ameliorarea transformărilor biologice viitoare, a recoltelor şi a vânzărilor.
22. O entitate nu include fluxurile de numerar pentru finanţarea activelor, pentru fiscalitate sau pentru restabilirea activelor biologice după recoltare (de exemplu, costul replantării copacilor după recoltare).
23. Într-o tranzacţie desfăşurată în condiţii obiective, vânzătorii şi cumpărătorii în cunoştinţă de cauză, îşi exprimă voinţa şi iau în considerare posibilitatea variaţiilor fluxurilor de numerar. Rezultă că valoarea justă reflectă posibilitatea apariţiei unor astfel de variaţii. În consecinţă, o entitate încorporează estimările potenţialelor fluctuaţii ale fluxurilor de numerar fie în fluxurile de numerar estimate, fie în rata de actualizare, fie într-o combinaţie a celor două. Pentru determinarea ratei de actualizare, o entitate utilizează ipoteze consecvente cu acelea utilizate pentru estimarea fluxurilor de numerar, pentru a evita efectul rezultat ca urmare a ignorării sau dublării unora dintre ipoteze.
24. Uneori, valoarea justă poate fi aproximată prin cost, în special când:
(a) au avut loc puţine transformări biologice de la costurile iniţial suportate (de exemplu, pentru seminţiş plantat imediat înainte de o dată a bilanţului); sau
(b) atunci când impactul transformării biologice asupra preţului nu se aşteaptă a fi semnificativ (de exemplu, pentru creşterea iniţială într-o plantaţie de pini care are un ciclu de producţie de 30 de ani).
25. Activele biologice sunt adesea ataşate terenului pe care se află (de exemplu, copacii dintr-o plantaţie). Pentru activele biologice care sunt ataşate terenului pe care se află poate să nu existe piaţă separată, dar poate să existe piaţă pentru activele combinate, adică pentru activele biologice, teren şi amenajări ale acestuia considerate ca un pachet. Pentru determinarea valorii juste a activelor biologice, o entitate poate să utilizeze informaţii referitoare la activele combinate. De exemplu, pentru a se determina valoarea justă a activelor biologice valoarea justă a terenului ca atare şi a amenajărilor acestuia poate fi dedusă din valoarea justă a activelor combinate.
Câştiguri şi pierderi
26. Câştigul sau pierderea care apare la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic recunoscut la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare şi din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare vor fi incluse în profitul sau pierderea din perioada în care apar.
27. La recunoaşterea iniţială a unui activ biologic se pot înregistra pierderi, deoarece, la determinarea valorii juste, costurile estimate la punctul de vânzare sunt deduse, mai puţin costurile estimate la punctul de vânzare al activului biologic. Recunoaşterea iniţială a unui activ biologic poate genera şi un câştig, de exemplu atunci când se naşte un viţel.
28. Un câştig sau o pierdere care apare la recunoaşterea iniţială a produselor agricole la valoarea justă minus costurile estimate de la punctul de vânzare va fi inclus în profitul sau in pierderea din perioada în care apar.
29. La recunoaşterea iniţială a producţiei agricole după recoltare poate apărea un câştig sau o pierdere.
Incapacitatea evaluării în mod credibil a valorii juste
30. Se presupune că valoarea justă poate fi evaluată în mod credibil pentru un activ biologic. Totuşi, această ipoteză poate fi ignorată doar la recunoaşterea iniţială a unui activ biologic pentru care nu sunt disponibile preţuri sau valori determinate pe piaţă şi pentru care estimările alternative ale valorii juste în mod cert nu sunt credibile. În aceste situaţii, acel activ biologic va fi evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din deteriorări acumulate. O dată ce valoarea justă a unui astfel de activ biologic poate fi estimată în mod credibil, o entitate îl va evalua la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Odată ce un activ imobilizat întruneşte criteriile de clasificare ca deţinut în vederea vânzării (sau este inclus într-un grup ce va fi cedat, clasificat ca deţinut în vederea vânzării), în conformitate cu IFRS 5 Active imobilizate deţinute în vederea vânzării şi activităţi întrerupte, se presupune că valoarea justă poate fi evaluată în mod credibil.
31. Ipoteza din paragraful 30 poate fi ignorată doar la recunoaşterea iniţială. O entitate care a evaluat anterior un activ biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare continuă să evalueze activul biologic la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare până la cedarea lui.
32. În toate cazurile, o entitate evaluează produsele agricole la data recoltării la valoarea lor justă minus costurile estimate la punctul de vânzare. Prezentul Standard reflectă ideea că valoarea justă a produselor agricole la data recoltării poate fi întotdeauna evaluată în mod credibil.
33. Pentru determinarea costului, a amortizării acumulate şi a pierderilor din depreciere acumulate, o entitate aplică IAS 2 Stocuri, IAS 16 Imobilizări corporale şi IAS 36 Deprecierea activelor.
Subvenţii guvernamentale
34. O subvenţie guvernamentală necondiţionată, în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare, va fi recunoscută ca venit atunci şi doar atunci când subvenţia guvernamentală devine creanţă.
35. Dacă o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare este condiţionată, de exemplu când acordarea unei subvenţii guvernamentale impune entităţii neangajarea în activităţi agricole specificate, o entitate va recunoaşte subvenţia ca venit atunci şi doar atunci când condiţiile impuse pentru acordarea subvenţiei sunt îndeplinite.
36. Termenii şi condiţiile pentru acordarea subvenţiilor guvernamentale variază. De exemplu, acordarea unei subvenţii guvernamentale poate impune unei entităţi să cultive pământul într-o anumită zonă pentru cinci ani şi să returneze subvenţia dacă cultivarea pământului durează mai puţin de cinci ani. În această situaţie, subvenţia guvernamentală nu este recunoscută ca venit până la expirarea celor cinci ani. Cu toate acestea, dacă condiţiile de acordare a subvenţiei permit ca o parte din subvenţie să fie reţinută o dată cu trecerea timpului, entitatea recunoaşte subvenţia ca venit, proporţional cu timpul trecut
37. IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor legate de asistenţa guvernamentală se aplică pentru o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere acumulate (a se vedea paragraful 30).
38. Prezentul Standard cere aplicarea unui tratament diferit faţă de cel cerut de IAS 20, în situaţia unei subvenţii guvernamentale în relaţie cu un activ biologic evaluat la valoarea lui justă minus costurile estimate la punctul de vânzare sau în cazul în care acordarea unei subvenţii guvernamentale impune entităţii neangajarea de activităţi agricole specificate. IAS 20 se aplică doar pentru o subvenţie guvernamentală în relaţie cu un activ biologic evaluat la cost minus orice amortizare acumulată şi orice pierderi din depreciere acumulate.
Prezentarea informaţiilor
39. [şters]
Generalităţi
40. O entitate va prezenta câştigul sau pierderea cumulată din perioada curentă la recunoaşterea iniţială a activelor biologice şi produselor agricole şi din modificarea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare a activelor biologice.
41. Entitatea va oferi o descriere a fiecărui grup de active biologice.
42. Prezentarea cerută de paragraful 41 poate lua forma unei descrieri narative sau cuantificate.
43. O entitate este încurajată să ofere o descriere cuantificată a fiecărui grup de active biologice, distingând între active biologice consumabile şi de reproducere sau între active biologice mature şi imature, după caz. De exemplu, o entitate poate prezenta valorile contabile ale activelor biologice consumabile şi de reproducere pe grupe. O entitate poate, în continuare, să împartă acele valori contabile pe active mature şi imature. Aceste distincţii oferă informaţii care pot fi utile la evaluarea momentului apariţiei fluxurilor de numerar viitoare. O entitate prezintă fundamentarea unor astfel de distincţii.
44. Activele biologice consumabile sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice. Exemple de active biologice consumabile sunt animalele destinate producţiei de carne, animalele păstrate pentru vânzare, peştii din fermele piscicole, culturi cum ar fi porumbul şi grâul şi copacii crescuţi pentru cherestea. Activele biologice de reproducere sunt cele care nu sunt active biologice consumabile; de exemplu, animalele de lapte, viţa-de-vie, pomii fructiferi şi copacii crescuţi pentru lemn de foc, dar netăiaţi. Activele biologice de reproducere nu sunt produse agricole, ci sunt auto-regeneratoare.
45. Activele biologice pot fi clasificate ca active biologice fie mature, fie imature. Activele biologice mature sunt cele care au dobândit caracteristici de recoltat (pentru cele consumabile) sau care se pretează la recoltări periodice (pentru cele de reproducere).
46. Dacă nu sunt prezentate în informaţiile publicate cu situaţiile financiare, entitatea va trebui să descrie:
(a) natura activităţilor sale, care implică fiecare grup de active biologice; şi
(b) măsuri non-financiare sau estimări ale cantităţilor fizice de:
(i) active biologice ale entităţii pentru fiecare grup la sfârşitul perioadei; şi
(ii) produse agricole în cursul perioadei.
46. Entitatea va prezenta metodele şi prezumţiile semnificative aplicate la determinarea valorii juste a fiecărui grup de produse agricole la punctul de recoltare şi a fiecărui grup de active biologice.
48. Entitatea va prezenta valoarea justă minus costurile de vânzare estimate la punctul de vânzare a produselor agricole recoltate în cursul perioadei, determinată la punctul de recoltare.
49. Entitatea va prezenta:
(a) existenţa şi valorile contabile ale activelor biologice al căror titlu este restricţionat şi valorile contabile ale activelor biologice cu care se garantează datorii;
(b) valoarea angajamentelor pentru dezvoltarea sau achiziţia de active biologice; şi
(c) strategiile de gestionare a riscului financiar legate de activitatea agricolă.
50. Entitatea va prezenta o reconciliere a modificărilor valorii contabile a activelor biologice între începutul şi sfârşitul perioadei curente.. Reconcilierea va include:
(a) câştigul sau pierderea din modificările valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare;
(b) creşteri datorate achiziţiilor;
(c) reduceri datorate vânzărilor şi activelor biologice clasificate ca deţinute pentru vânzare (sau incluse într-un grup ce va fi cedat, clasificat ca fiind deţinut în vederea vânzării) în conformitate cu IFRS 5;
(d) reduceri datorate recoltării;
(e) creşteri rezultate din combinări de întreprinderi;
(f) diferenţele de curs nete rezultate din conversia situaţiilor financiare într-o monedă de prezentare diferită, şi din conversia operaţiuni din străinătate în moneda de prezentare a entităţii raportoare; şi
(g) alte modificări.
51. Valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare a unui activ biologic se poate modifica datorită atât modificărilor fizice, cât şi modificărilor de preţ de pe piaţă. Prezentarea separată a modificărilor fizice şi de preţ este utilă la evaluarea performanţelor perioadei curente şi a perspectivelor, mai ales atunci când ciclul de producţie este mai mare de un an. În astfel de cazuri, entitatea este încurajată să prezinte, pe grupuri sau altfel, valoarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare inclusă în profitul sau în pierderea datorată modificărilor fizice şi de preţ. Aceste informaţii sunt, în general, mai puţin utile atunci când ciclul de producţie este mai mic de un an (de exemplu, la creşterea de găini sau la cultivarea de cereale).
52. Transformarea biologică are drept consecinţe o serie de modificări fizice - creşterea, transformarea genetică, producţia şi reproducerea, fiecare fiind observabilă şi comensurabilă. Fiecare dintre aceste modificări fizice este direct proporţională cu beneficiile economice viitoare. O modificare a valorii juste a unui activ biologic datorată recoltării este şi o modificare fizică.
53. Activitatea agricolă este deseori supusă riscurilor climaterice, bolilor şi altor riscuri naturale. În eventualitatea apariţiei unui eveniment care generează un element semnificativ de venit sau cheltuială, natura şi valoarea acelui element este prezentată în conformitate cu IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare. Exemple de astfel de evenimente includ epidemiile, inundaţiile, secetele prelungite sau îngheţurile şi invaziile de insecte.
Prezentări suplimentare de informaţii pentru active biologice în cazul în care valoarea justă nu poate fi evaluată în mod credibil
54. Dacă entitatea evaluează activele biologice la costul lor minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate (a se vedea paragraful 30) la sfârşitul perioadei, entitatea va prezenta pentru astfel de active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicaţie , privind motivul pentru care valoarea justă nu poate fi evaluată credibil;
(c) dacă este posibil, intervalul de estimări în cadrul căruia este posibil să se afle valoarea justă;
(d) metoda de amortizare utilizată;
(e) duratele utile de viaţă sau ratele de amortizare folosite; şi
(j) valoarea contabilă brută şi amortizarea cumulată (agregată cu pierderile din depreciere cumulate) la începutul şi sfârşitul perioadei.
55. Dacă, în cursul perioadei curente, o entitate evaluează activele biologice la cost minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate (a se vedea paragraful 30), entitatea va prezenta câştigul sau pierderea recunoscută la cedarea unor astfel de active biologice, iar reconcilierea cerută de paragraful 50 va prezenta separat valorile asociate acestor active biologice. În plus, reconcilierea va include următoarele valori incluse în profitul sau pierderea asociată acelor active biologice:
(a) pierderile din depreciere;
(b) reluarea pierderilor din depreciere; şi
(c) amortizarea.
56. Dacă valoarea justă a activelor biologice evaluate anterior la cost minus amortizarea cumulată şi pierderile din depreciere cumulate poate fi evaluată credibil în cursul perioadei curente, entitatea va prezenta pentru acele active biologice:
(a) o descriere a activelor biologice;
(b) o explicaţie privind motivul pentru care, valoarea justă a devenit comensurabilă în mod credibil ; şi
(c) efectul modificării.
Subvenţii guvernamentale
57. O entitate va prezenta următoarele aspecte legate de activitatea agricolă acoperită de prezentul Standard:
(a) natura şi întinderea subvenţiilor guvernamentale recunoscute în situaţiile financiare;
(b) condiţii neîndeplinite şi alte contingenţe ataşate subvenţiilor guvernamentale; şi
(c) reduceri semnificative preconizate privind nivelul subvenţiilor guvernamentale.
Data intrării în vigoare şi prevederi tranzitorii
58. Acest Standard intră în vigoare pentru situaţiile financiare anuale aferente perioadelor cu începere de la 1 ianuarie 2003. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date. Dacă o entitate aplică acest Standard pentru perioadele care încep înainte de 1 ianuarie 2003, ea va prezenta acest fapt.
59. Acest Standard nu stabileşte nici un fel prevederi tranzitorii specifice. Adoptarea acestui Standard este contabilizată în conformitate cu IAS 8, Politici contabile, modificări ale estimărilor şi erorilor contabile.
Anexă
Exemple ilustrative
Această anexă care a fost elaborată de personalul IASC, dar nu a fost aprobată de Consiliul IASC, însoţeşte, dar nu face parte din IAS 41.
A1. Exemplul 1 ilustrează modul în care pot fi aplicate cerinţele de prezentare ale acestui Standard de către o entitate agricolă de producţie a laptelui. Acest Standard încurajează separarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare ale activelor biologice ale unei entităţi în modificări fizice şi modificări de preţ. Această separare este reflectată în Exemplul 1. Exemplul 2 ilustrează modul în care se separă modificările fizice şi modificările de preţ.
A2. Situaţiile financiare din Exemplul 1 nu satisfac toate cerinţele de prezentare şi descriere ale altor Standarde. Pot fi indicate şi alte abordări în ceea ce priveşte prezentarea şi descrierea.
Exemplul 1: Lăptăria XYZ SRL
Bilanţ
Lăptăria XYZ SRL | Note | 31 decembrie | 31 decembrie |
Bilanţ | 20X1 | 20X0 | |
ACTIVE | |||
Active imobilizate | |||
Animale de lapte - imature[1] | 52.060 | 47.730 | |
Animale de lapte - mature1 | 372.990 | 411.840 | |
Subtotal - active biologice | 3 | 425.050 | 459.570 |
Imobilizări corporale | 1.462.650 | 1.409.800 | |
Total active imobilizate | 1.887.700 | 1.869.370 | |
Active curente | |||
Stocuri | 82.950 | 70.650 | |
Creanţe comerciale şi de altă | 88.000 | 65.000 | |
natură | |||
Numerar | 10.000 | 10.000 | |
Total active curente | 180.950 | 145.650 | |
Total active | 2.068.650 | 2.015.020 | |
CAPITALURI PROPRII ŞI | |||
DATORII | |||
Capital propriu | |||
Capital emis | 1.000.000 | 1.000.000 | |
Profit acumulat | 902.828 | 865.000 | |
Total capitaluri proprii | 1.902.828 | 1.865.000 | |
Datorii curente | |||
Datorii comerciale şi de altă natură | 165.822 | 150.020 | |
Total datorii curente | 165.822 | 150.020 | |
Total capital propriu şi datorii | 2.068.650 | 2.015.020 |
Contul de profit şi pierdere[2]
Lăptăria XYZ SRL | Note | Exerciţiu încheiat |
Contul de profit şi pierdere | 31 decembrie 20X1 | |
Valoarea justă a laptelui produs | 518.240 | |
Câştiguri din modificări ale valorii juste minus | ||
costurile estimate la punctul de vânzare a animalelor de lapte | 3 | 39.930 |
558.170 | ||
Stocuri folosite | (137.523) | |
Cheltuieli cu angajaţii | (127.283) | |
Amortizarea | (15.250) | |
Alte cheltuieli din exploatare | (197.092) | |
(477.148) | ||
Profit din exploatare | 81.022 | |
Impozitul pe profit | (43.194) | |
Profitul exerciţiului | 37.828 |
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii[3]
Lăptăria XYZ SRL | Exerciţiul încheiat la | ||
Situaţia modificărilor | 31 decembrie 20X1 | ||
capitalurilor proprii | Capital social | Profit | Total |
acumulat | |||
Sold la 1 ianuarie 20X1 | 1.000.000 | 865.000 | 1.865.000 |
Profitul exerciţiului | 37.828 | 37.828 | |
Sold la 31 decembrie 20X1 | 1.000.000 | 902.828 | 1.902.828 |
Situaţia fluxurilor de numerar[4]
Lăptăria XYZ SRL Exerciţiu încheiat
Situaţia fluxurilor de numerar Note 31 decembrie 20X1
Fluxuri din activităţile de exploatare
Încasări din vânzările de lapte 498.027
Încasări din vânzările de animale 97.913
Plăţi către furnizori şi angajaţi (460.831)
Plăţi pentru achiziţii de animale (23.815)
111.294Impozit pe profit plătit (43.194)
Numerar net din activităţi de exploatare 68.100Fluxuri din activităţi de investiţie
Achiziţii de imobilizări corporale (68.100)
Numerar net utilizat în activităţile de investiţii (68.100)Creşterea netă de numerar 0
Numerar la începutul perioadei 10.000
Numerar la sfârşitul perioadei 10.000Note
1. Operaţiuni şi activităţi principale
Lăptăria XYZ SRL („Societatea") este angajată în producţia de lapte şi furnizarea acestuia către diverşi clienţi. La 31 decembrie 20X1, Societatea deţinea 419 vaci pentru lapte (active mature) şi 137 juninci crescute pentru a da lapte, în viitor (active imature). Societatea a produs 157.584 kg de lapte cu o valoare justă mai puţin costul estimat la punctul de vânzare de 518.240 (care este determinat la momentul mulgerii) în cursul exerciţiului încheiat la 31 decembrie 20X1.
2. Politici contabile
Animale şi lapte
Animalele sunt evaluate la valoarea justă minus costul estimat la punctul de vânzare. Valoarea justă a animalelor este determinată pe baza preţurilor de piaţă ale animalelor de vârstă, rasă şi merit genetic similare. Laptele este evaluat iniţial la valoarea justă minus costul estimat la punctul de vânzare la momentul mulgerii. Valoarea justă a laptelui este determinată pe baza preţului de piaţă din zona respectivă.
3. Active biologice
Reconcilierea valorilor contabile ale animalelor de lapte 20X1
Valoarea contabilă la 1 ianuarie 20X1 459.570
Creşteri datorate achiziţiilor 26.250
Câştig din modificarea valorii juste minus costurile estimate la
punctul de vânzare atribuibile modificărilor fizice[5] 15.350
Câştig din modificarea valorii juste minus costurile estimate la
punctul de vânzare atribuibile modificărilor de preţ5 24.580
Scăderi datorate vânzărilor (100.700)
Valoarea contabilă la 31 decembrie 20X1 425.0504. Strategii de gestionare a riscului financiar
Societatea este expusă riscurilor financiare care apar din modificări ale preţului la lapte. Societatea nu preconizează ca preţul laptelui să scadă semnificativ în viitorul previzibil şi, de aceea, nu a încheiat contracte cu instrumente derivate sau alte contracte pentru a gestiona riscul scăderii preţului la lapte. Societatea analizează în mod regulat situaţia preţului laptelui având în vedere nevoia de gestionare activă a riscului financiar.
Exemplul 2: Modificări fizice şi modificări de preţ
Următorul exemplu ilustrează modul de separare a modificărilor fizice de cele de preţ. Separarea modificării valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare între ponderea atribuibilă modificărilor fizice şi ponderea atribuibilă modificărilor de preţ este încurajată, dar nu impusă de acest Standard.
O cireadă de 10 animale cu vârsta de 2 ani era deţinută la 1 ianuarie 20X1. Un animal în vârstă de 2,5 ani a fost cumpărat la 1 iulie 20X1 cu 108, iar altul s-a născut la 1 iulie 20X1.
În decursul perioadei nu au fost vândute sau cedate animale. Valorile juste pe bucată (cap) minus costurile la punctul de vânzare erau următoarele:
animale de 2 ani la 1 ianuarie 20X1 100
animale nou-născute la 1 iulie 20X1 70
animale de 2,5 ani la 1 iulie 20X1 108
animale nou-născute la 31 decembrie 20X1 72
animale de 0,5 ani la 31 decembrie 20X1 80
animale de 2 ani la 31 decembrie 20X1 105
animale de 2,5 ani la 31 decembrie 20X1 111
animale de 3 ani la 31 decembrie 20X1 120
Valoarea justă minus costurile la punctul de vânzare a cirezii
la 1 ianuarie 20X1 (10x100) 1.000
achiziţii la 1 iulie 20X1 (1 x 108) 1 08
Creşterea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare
datorată modificărilor de preţ:
10 x (105-100) 50
1 x (111 - 108) 3
1 x (72 - 70) 2 55
Creşterea valorii juste minus costurile estimate la punctul de vânzare datorată modificărilor fizice:
10 x (120- 105) 150
1 x (120- 111) 9
1 x (80 - 72) 8
1 x70 70 237
Valoarea justă minus costurile estimate la punctul de vânzare la 31 decembrie 20X1
11 x 120 1.320
1 x 80 80 1400
[1] O entitate este încurajată, dar nu obligată să ofere o descriere cuantificată a fiecărui grup de active biologice, distingând între active biologice consumabile şi de reproducţie sau între active biologice mature şi imature, după caz. O entitate prezintă şi fundamentul unor astfel de distincţii.
[2] Acest cont de profit şi pierdere prezintă o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată pe natura cheltuielilor. IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, cere ca o entitate să prezinte, fie în contul de profit şi pierdere, fie în note, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor, fie pe funcţia lor în cadrul entitatii. IAS 1 încurajează prezentarea unei analize a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere.
[3] Aceasta este unul dintre formatele permise de IAS 1 pentru situaţia modificărilor capitalului propriu.
[4] Această situaţie de flux de numerar raportează fluxurile de numerar din activităţile de exploatare utilizând metoda directă. IAS 7, Situaţiile fluxurilor de numerar, cere ca o entitate să raporteze fluxurile de numerar din activităţile de exploatare utilizând fie metoda directă, fie pe cea indirectă. IAS 7 încurajează folosirea metodei directe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu