Din punct de vedere contabil, infiintarea unei societati comerciale, indiferent de obiectul de activitate, presupune, in general, inregistrarea urmatoarelor operatii:
456 = 1011 200
„Decontari cu asociatii privind capitalul” „Capital subscris nevarsat”
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre asociat a sumei de 200 lei. Pe baza extrasului de cont, care cuprinde si cheltuielile cu serviciile bancare in suma de 5 lei, se fac inregistrarile:
• subscrierea capitalului social;
• varsarea capitalului social prin aportul in numerar sau natura a asociatilor/actionarilor;
• creditarea firmei de catre asociati/actionari pentru acoperirea cheltuielilor initiale;
• efectuarea cheltuielilor de constituire;
• recunoasterea, pe baza extrasului de cont bancar, a cheltuielilor cu serviciile bancare.
• varsarea capitalului social prin aportul in numerar sau natura a asociatilor/actionarilor;
• creditarea firmei de catre asociati/actionari pentru acoperirea cheltuielilor initiale;
• efectuarea cheltuielilor de constituire;
• recunoasterea, pe baza extrasului de cont bancar, a cheltuielilor cu serviciile bancare.
NOTA
Folosim termenul de asociati in cazul societatilor de persoane. In acest caz, capitalul social este divizat in parti sociale. La societatile pe actiuni capitalul social este divizat in actiuni, iar cei care le detin se numesc actionari.
La nivelul patrimoniului intreprinderii subscrierea capitalului social genereaza 2 categorii de modificari:
La nivelul patrimoniului intreprinderii subscrierea capitalului social genereaza 2 categorii de modificari:
• aparitia creantei fata de asociati/actionari, ca urmare a promisiunii de aport. Aceasta duce la debitarea contului 456 „Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul”, care functioneaza ca un cont de active, in acest caz reflectand o creanta.
• aparitia capitalului social subscris nevarsat, oglindit prin creditarea contului de pasiv 1011 „Capital subscris nevarsat”
• aparitia capitalului social subscris nevarsat, oglindit prin creditarea contului de pasiv 1011 „Capital subscris nevarsat”
Aportul efectiv in contul capitalului subscris genereaza urmatoarele modificari:
cresterea elementelor de utilitati ale intreprinderii prin aporturile asociatilor/actionarilor (bani in banca pentru aportul in numerar, terenuri, cladiri, alte mijloace fixe, marfuri, pentru aporturile in natura), oglindite prin debitarea conturilor corespunzatoare de activ (512 „Conturi curente la banci”, 211 „Terenuri”, 212 „Constructii”, 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”, 371 „Marfuri”);
scaderea creantei fata de asociati/actionari reflectata prin creditarea contului de activ 456 „Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul”.
Concomitent, trebuie inregistrata transformarea capitalului social subscris din nevarsat in varsat, operatie care genereaza urmatoarele modificari:
• scaderea capitalului social subscris nevarsat, ceea ce duce la debitarea contului de pasiv 1011 „Capital subscris nevarsat”;
• cresterea capitalului social subscris varsat, ceea ce duce la creditarea contului de pasiv 1012 „Capital subscris varsat”;
• cresterea capitalului social subscris varsat, ceea ce duce la creditarea contului de pasiv 1012 „Capital subscris varsat”;
Ca urmare a acestor inregistrari contabile, intreprinderea va avea in patrimoniul sau utilitatile aduse in contul capitalului subscris, utilitati care au ca resursa de acoperire capitalul social subscris varsat.
In cazul aportului integral, conturile 456 „Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul” si 1011 „Capital subscris nevarsat” se soldeaza. In cazul aportului partial, intotdeauna soldul debitor al contului 456 „Decontari cu asociatii/actionarii privind capitalul” va fi egal cu soldul creditor al contului 1011 „Capital subscris nevarsat” si va reprezenta capitalul social de aportat (care inca nu a fost varsat).
EXEMPLU
Pe baza actului de constituire a unei societati comerciale organizate ca si societate comerciala cu raspundere limitata (S.R.L.), se inregistreaza subscrierea capitalului social in suma de 200 lei, format din 20 parti sociale a cate 10 lei fiecare.
Societatea comerciala are asociat unic.
Societatea comerciala are asociat unic.
456 = 1011 200
„Decontari cu asociatii privind capitalul” „Capital subscris nevarsat”
Ulterior se varsa integral capitalul social subscris prin depunerea la banca de catre asociat a sumei de 200 lei. Pe baza extrasului de cont, care cuprinde si cheltuielile cu serviciile bancare in suma de 5 lei, se fac inregistrarile:
5121 = 456 200
„Conturi la banci in lei” „Decontari cu asociatii privind capitalul”
627 = 5121 5
„Cheltuieli cu serviciile bancare” „Conturi la banci in lei”
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se opereaza si inregistrarea:
„Conturi la banci in lei” „Decontari cu asociatii privind capitalul”
627 = 5121 5
„Cheltuieli cu serviciile bancare” „Conturi la banci in lei”
Pe baza aceluiasi extras de cont, care reprezinta dovada varsarii capitalului social subscris, se opereaza si inregistrarea:
1011 = 1012 200
„Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat”
ATENTIE!
„Capital subscris nevarsat” „Capital subscris varsat”
ATENTIE!
In cazul aportului in natura, diferenta dintre valoarea de aport a activului (stabilita prin expertiza) si valoarea capitalului remunerata de aceste active se inregistreaza ca si prima de aport in creditul contului 1043 „Prime de aport”.
EXEMPLU
Sa presupunem un capital social de 40.000 lei divizat in 400 actiuni a cate 100 lei fiecare. In contul acestui capital se aporteaza un utilaj evaluat la 15.565 lei si diferenta este acoperita printr-un aport in numerar.
Utilajul va remunera actiuni in valoare de 15.500 lei, adica 155 de actiuni a 100 lei/actiune, diferenta de 65 lei reprezentand prima de aport.
2131 = % 15.565
„Echipamente tehnologice” 456 15.500
„Decontari cu asociatii privind capitalul”
1043 65
„Prime de aport”
„Echipamente tehnologice” 456 15.500
„Decontari cu asociatii privind capitalul”
1043 65
„Prime de aport”
5121 = 456 24.500
„Conturi la banci in lei” „Decontari cu asociatii privind capitalul”
„Conturi la banci in lei” „Decontari cu asociatii privind capitalul”
ATENTIE!
In cazul aporturilor in valuta, se inregistreaza diferentele de curs valutar generate de variatia cursului valutar din momentul subscrierii, care presupune recunoasterea creantei fata de asociati/actionari si momentul varsarii capitalului cand aceasta creanta se stinge.
ATENTIE!
Conform punctului 7.9.1. „Capital”, paragraf 3, din O.M.F.P. nr. 1.752/2005 contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate.
Deoarece infiintarea unei firme presupune plata diverselor servicii prestate de terti si noua societate nu dispune de lichiditati, unul dintre primele fluxuri este cel de creditare a noii firme de catre asociati/actionari.
In aceasta situatie asistam la urmatoarele modificari in patrimoniul firmei:
Deoarece infiintarea unei firme presupune plata diverselor servicii prestate de terti si noua societate nu dispune de lichiditati, unul dintre primele fluxuri este cel de creditare a noii firme de catre asociati/actionari.
In aceasta situatie asistam la urmatoarele modificari in patrimoniul firmei:
Cresc lichiditatile, de obicei numerarul, ceea ce va duce la debitarea contului 5311 „Casa in lei”.
Apare datoria societatii fata de asociati/actionari, datorie care se inregistreaza in creditul contului 4551 „Actionari/asociati – conturi curente”, care se deschide pe analitice distincte pentru fiecare asociat/actionar in parte.
EXEMPLU
Pe baza dispozitiei de incasare in numerar, se inregistreaza suma de 1.000 lei incasata de la asociatul unic, in cazul unei Societati Comerciale cu Raspundere Limitata nou infiintate.
5311 = 4551 1.000
„Casa in lei” „Asociati – conturi curente”
La rambursarea creditului se va opera inregistrarea inversa.
„Casa in lei” „Asociati – conturi curente”
La rambursarea creditului se va opera inregistrarea inversa.
ATENTIE!
Daca imprumutul este cu dobanda, aceasta se inregistreaza cu ajutorul contului 4552 „Actionarii/asociati – dobanzi la conturi curente”.
In general nu este recomandat sa se perceapa dobanzi pentru aceste imprumuturi din cel putin 2 motive:
In general nu este recomandat sa se perceapa dobanzi pentru aceste imprumuturi din cel putin 2 motive:
Firma este la inceputul activitatii si orice cheltuiala suplimentara (cum ar fi cea cu dobanzile) nu este de dorit.
Asociatul va plati impozit pe venitul din dobanzi.
Cheltuielile ocazionate de infiintarea unei societati comerciale se capitalizeaza (imobilizeaza) sub forma cheltuielilor de constituire.
EXEMPLU
Se inregistreaza factura de la Registrul Comertului in suma de 80 lei, TVA 19%.
% = 404 95,2
201 „Furnizori de imobilizari” 80
„Cheltuieli de constituire”
4426 15,2
„TVA deductibila”
201 „Furnizori de imobilizari” 80
„Cheltuieli de constituire”
4426 15,2
„TVA deductibila”
Se inregistreaza achitarea in numerar a facturii (de obicei la Registrul Comertului). Pe acelasi formular apar atat factura, cat si chitanta.
404 = 5311 95,2
„Furnizori” „Casa in lei”
Se inregistreaza chitanta de la notar pentru intocmirea actelor de constituire.
„Furnizori” „Casa in lei”
Se inregistreaza chitanta de la notar pentru intocmirea actelor de constituire.
201 = 5311 50
„Cheltuieli de constituire” „Casa in lei”
Daca infiintarea societatii comerciale se face printr-o firma specializata, se inregistreaza si factura emisa de catre aceasta, precum si toate celelalte cheltuieli ocazionate de infiintare, in debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire”.
„Cheltuieli de constituire” „Casa in lei”
Daca infiintarea societatii comerciale se face printr-o firma specializata, se inregistreaza si factura emisa de catre aceasta, precum si toate celelalte cheltuieli ocazionate de infiintare, in debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire”.
Chiar din prima luna se poate incepe amortizarea cheltuielilor de constituire.
EXEMPLU
In exemplul nostru, am colectat in debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire” suma de 130 lei, pe care presupunem ca o amortizam liniar in 5 luni.
Acest lucru presupune trecerea pe cheltuieli, lunar, a sumei de 26 lei.
6811 = 2801 26
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea cheltuielilor
privind amortizarea imobilizarilor” de constituire”
„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea cheltuielilor
privind amortizarea imobilizarilor” de constituire”
La sfarsitul primei luni de activitate se regularizeaza T.V.A. (in exemplul nostru avem doar T.V.A. deductibila, care devine T.V.A. de recuperare) si se inchid conturile de cheltuieli si venituri (in exemplul nostrum, cheltuielile cu serviciile bancare si cheltuielile de amortizare).
ATENTIE!
ATENTIE!
Derularea acestor operatiuni de infiintare pe mai multe luni presupune reflectarea lor in contabilitate in ordine cronologica in luna corespunzatoare in care operatiunea s-a produs.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu