PREZENTARE
Scopul principal al IAS 17 îl constituie definirea şi prezentarea informaţiilor referitoare la operaţiunile de leasing financiar. Operaţiunile de leasing financiar sunt un exemplu specific al contabilităţii bazată pe principiul prevalenţei economicului asupra formei juridice a tranzacţiilor. Operaţiunile de leasing financiar constituie, în esenţă, achiziţionarea unui activ utilizând un împrumut garantat cu respectivul activ.
Să considerăm următoarele exemple:
Exemplul 1
Atât societatea A, cât şi societatea B au un împrumut curent în valoare de 50.000 milioane lei, iar capitalul şi rezervele au o valoare de 100.000 milioane lei.
Societatea A împrumută 100.000 milioane lei de la bancă, împrumut pe care îl utilizează pentru a achiziţiona o clădire. Banca solicită o ipotecă asupra proprietăţii pentru a asigura împrumutul. Rata dobânzii pentru împrumut este de 70% iar rambursarea acestuia se va face în 10 ani, plătindu-se 70.350 milioane lei la sfârşitul fiecărui an, inclusiv dobânda.
Societatea B devine parte într-un contract de leasing financiar, alături de o bancă, pentru o clădire. Societatea se angajează prin contract să plătească rate în valoare de 70.350 milioane lei pe parcursul a 10 ani, având opţiunea de a cumpăra respectiva clădire, la sfârşitul celor 10 ani, pentru suma de 1.000 lei.
Ca substanţă, cele două tranzacţii sunt identice.
Dacă societatea B nu recunoaşte activul în valoare de 100.000 mil. lei şi datoria în valoare de 100.000 mil. lei, atunci bilanţurile celor două societăţi vor fi diferenţiate. Pe baza acestei presupuneri, ratele de îndatorare vor fi (Împrumuturi totale / Capital total + Împrumuturi totale):
Societatea A 60%
Societatea B 33%
Din punctul de vedere al băncii, se poate considera că rata de îndatorare de 60% este ridicată şi banca poate refuza acordarea în continuare a creditelor către societatea A dar, datorită faptului că societatea B pare să aibă o rată de îndatorare foarte mică, banca poate fi tentată să acorde creditul acesteia din urmă.
Prin modificarea formei tranzacţiei cu banca, prin contractarea, mai degrabă, a unui leasing decât a unui împrumut, societatea B a împrumutat 100.000 milioane lei fără a evidenţia impactul asupra ratei sale de îndatorare. IAS 17 va obliga societatea B să prezinte informaţiile referitoare la activ şi la împrumut în acelaşi fel ca şi societatea A, care contabilizează tranzacţia conform principiului de prevalenţă a economicului asupra juridicului.
Ce este acela un leasing?
În termeni simpli, operaţiunea de leasing presupune o serie de plăţi efectuate de către o societate în schimbul utilizării unui activ. Leasing–ul include contracte de închiriere. Acest lucru este foarte important, având în vedere că IAS 17 trebuie aplicat chiar şi în cazul tranzacţiilor care nu sunt recunoscute în mod clar ca fiind contracte de leasing, dar au substanţa unui contract de leasing.
IAS 17 identifică două tipuri de leasing: financiar, care constituie, de fapt, excepţia, şi orice altă operaţiune de leasing denumită leasing operaţional. Prin urmare, administratorii unei societăţi vor aplica IAS 17 pentru a putea determina dacă o serie de plăţi efectuate de societate în schimbul utilizării unui bun reprezintă un leasing financiar (care are substanţa unui împrumut şi a unui activ achiziţionat cu ajutorul respectivului împrumut, activul garantând împrumutul).
Leasing financiar
Conform IAS 17, “Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care transferă, în mare măsură, toate riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra bunului. Titlul de proprietate poate fi, sau nu, transferat, în cele din urmă”. IAS furnizează unele exemple de indicaţii care pot sugera clasificarea unui leasing ca fiind leasing financiar, dar acestea sunt exemple; singurul test pentru clasificare menţionat de IAS este cel citat mai sus.
În exemplul 1 de mai sus, substanţa tranzacţiei efectuate de societatea B este clară - avem de-a face cu un leasing financiar. Aceste cazuri nu sunt, totuşi, atât de clare în practică, după cum ne arată exemplul de mai jos:
Un vehicul are o durată de exploatare determinată de numărul de kilometrii parcurşi. Valoarea justă a vehiculului este de 40.000 milioane lei. El parcurge, în mod obişnuit, 100.000 km înainte de a fi casat. Se ia în considerare un anumit aspect al contractului, şi anume cumulul de km pentru care vehiculul a fost închiriat de locatar, care este:
(a) 30.000 km.
(b) 50.000 km.
(c) 75.000 km.
La punctele a) şi b) se poate spune că nu au fost transferate în mod substanţial avantajele. În cazul c), acest lucru este mai puţin evident, dar se poate argumenta că procentul de 75% poate fi considerat substanţial.
Contractul mai prevede, de asemenea, că în cazul a) avem un leasing financiar, iar în cazul c) un leasing operaţional. Aceste declaraţii sunt nerelevante deoarece au doar formă legală şi nu substanţă economică.
Ambele contracte de la cazurile a) şi b) au opţiuni de cumpărare exercitabile de către locatar. Acest lucru pare să satisfacă problema transferării riscurilor şi avantajelor. Cazul a) stabileşte un preţ de 20.000 milioane lei, iar cazul b) un preţ de 30 milioane lei. Este foarte probabil ca în cazul a) societatea să achiziţioneze activul la sfârşitul termenului de leasing, probabilitate neexistentă în cazul b). Cazul a) poate fi considerat un leasing financiar.
În fine, în cazul c), locatorul acceptă să repare, să întreţină şi să furnizeze un alt vehicul în cazul în care cel existent se va defecta. Locatorul are, de asemenea, dreptul ca în orice moment să înlocuiască activul cu unul similar, dacă oferă indicaţii stricte că va face acest lucru. Acest lucru face mai puţin probabilă clasificarea cazului c) în categoria leasing–ului financiar.
Concluzia exemplului de mai sus este aceea că toţi termenii unui contract de leasing trebuie luaţi în considerare împreună. Este, prin urmare, o problemă de raţionament profesional atât pentru administratorii locatarului, cât şi pentru cei ai locatorului. Trebuie reţinut că este posibilă contabilizarea operaţiunii de leasing drept leasing operaţional de către una din părţile contractante, respectiv drept leasing financiar de cealaltă parte contractantă.
Leasing operaţional
Leasingul operaţional este orice operaţiune de leasing (sau orice contract care, ca substanţă, este considerat leasing) care nu este clasificată drept leasing financiar.
Contabilizarea operaţiunii de leasing financiar – Locatarul
Odată ce a fost soluţionată cea mai dificilă parte a aplicării IAS 17, şi anume “avem sau nu de–a face cu un leasing financiar?”, rămâne problema contabilizării operaţiunii de leasing financiar.
Partea cea mai dificilă o constituie identificarea valorii activului şi datoriei la începutul operaţiunii de leasing. Valoarea activului poate fi mai mare decât valoarea datoriei, deoarece paragraful 16 din IAS 17 cere societăţilor să capitalizeze în valoarea activului anumite alte costuri.
Ignorând aceste alte costuri, activul şi datoria vor avea aceeaşi valoare la începutul operaţiunii de leasing. Valoarea datoriei în acest caz se determină pornind de la valoarea activului. Paragraful 12 din IAS 17 afirmă că valoarea iniţială a activului este egală cu cea mai mică valoare dintre:
(i) valoarea justă a activului; şi
(ii) “valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing”.
Conceptul “valorii juste ” este acoperit de prezentarea asupra IAS 16.
Plăţile minime de leasing sunt definite de paragraful 3 din IAS 17. Acestea exclud chiriile contingente (parte a plăţii de leasing a cărei stabilire depinde de un eveniment, altul decât trecerea timpului), dar includ orice plată datorată de locatar pentru valoarea reziduală garantată. Dacă locatarul are o opţiune de cumpărare a activului la un preţ la care este aproape sigur că opţiunea va fi exercitată, atunci această valoare este inclusă în plăţile minime de leasing drept valoare reziduală garantată.
Exemplul 2
1. O societate închiriază în regim de leasing o maşină pe o perioadă de 5 ani, efectuând 5 plăţi în valoare de 40 milioane lei anual, plătibili la sfârşitul fiecărui an. Termenul de leasing este de la 31 decembrie 1990 până la 31 decembrie 1994.
2. În plăţile de leasing este inclusă o sumă de 5 milioane lei anual, pentru întreţinerea maşinii. Suma recompensează valoarea plătită de către locator.
3. Dacă prin utilizarea anuală a maşinii se depăşesc 30.000 km, se datorează o plată ulterioară de leasing în valoare de 3.000 lei per km în plus.
4. La sfârşitul leasing–ului, locatarul va cumpăra maşina la un preţ de 80 milioane lei, plătibili la un an după ce va fi efectuată ultima plată de leasing (31 decembrie 1995).
5. Rata dobânzii este de 70%.
6. Valoarea justă a activului este de 50 milioane lei.
Primele două clauze cumulate conduc la o plată de leasing pentru respectivul activ (excluzând costurile altor servicii) în valoare de 35 milioane lei (40m – 5m) anual; pentru 5 ani = 175 milioane lei. Dacă se adaugă şi clauza cu nr. 4 – 80 milioane lei - se obţine un total de 255 milioane lei, ceea ce reprezintă valoarea unei plăţi minime de leasing.
Sumele prevăzute de clauza cu nr. 3 nu sunt incluse în valoarea plăţilor minime de leasing, deoarece depind de utilizarea maşinii la cote ridicate.
În vederea calculării valorii actualizate a plăţilor, fiecare flux de numerar este diminuat cu (1+rata de actualizare, in acest caz rata dobânzii) la puterea n, unde n = numărul de ani care au trecut.
| Anii | Flux de numerar | Indicele de | Flux de numerar |
| trecuţi | | actualizare | actualizat |
| | | | |
| 1 | 35 | 1,70 | 20,59 |
| 2 | 35 | 2,89 | 12,11 |
| 3 | 35 | 4,91 | 7,12 |
| 4 | 35 | 8,35 | 4,19 |
| 5 | 35 | 14,20 | 2,47 |
| 6 | 80 | 24,14 | 3,31 |
| | | | |
| Total | 255 | | 49,79 |
Astfel, activul şi datoria sunt recunoscute la 49.79 m Lei (ceea ce înseamnă mai puţin decât valoarea justă a activului)
DB Mijloace de transport (2123) 49.79 m Lei
CR Leasing (167) 49.79 m Lei
Suplimentar, au fost suportate costuri aferente întocmirii contractului de 1 m Lei
DB Mijloace de transport (2123) 1m Lei
CR Conturi la bănci în lei (5121) 1m Lei
Paragraful 17 din IAS 17 cere ca plăţile minime de leasing să fie împărţite între plata pricipalului şi plata dobânzii, iar partea de dobândă să fie calculată în aşa fel încât rata dobânzii aplicabilă soldului nerambursat să fie constantă pentru fiecare an.
Dacă valoarea iniţială a activului este stabilită (ca mai sus) utilizând valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing, atunci rata periodică a dobânzii este rata de actualizare utilizată pentru calcularea valorii actualizate. În caz contrar, şi dacă valoarea justă a activului a fost utilizată, atunci rata dobânzii va trebui să fie calculată. Acest lucru se poate face foarte uşor utilizând o foaie de calcul în genul celor din Excel.
| Soldul | Dobânda adăugată | Flux de numerar | Sold | Capital |
| nerambursat | la 70% pe an | | final | rambursat |
| A | B | C | D | E |
| 49,79 | 34,85 | 35,00 | 49,64 | 0,15 |
| 49,64 | 34,75 | 35,00 | 49,39 | 0,25 |
| 49,39 | 34,58 | 35,00 | 48,97 | 0,42 |
| 48,97 | 34,28 | 35,00 | 48,25 | 0,72 |
| 48,25 | 33,77 | 35,00 | 47,02 | 1,23 |
| 47,02 | 32,91 | 80,00 | -0,07 | 47,09 |
Înregistrările contabile vor fi:
DB Cheltuieli privind dobânzile (666) B
DB Leasing (167) E
CR Conturi la bănci în lei (5121) C
Conform IAS 16, activul trebuie amortizat pe parcursul contractului de leasing (sau de-a lungul duratei de viaţă a activului, dacă este aproape sigur că locatarul va deveni proprietarul activului).
Contabilitatea contractelor de leasing financiar - Locatorul
Locatorului i se aplică aceleaşi reguli ca şi locatarului. Locatarul a calculat valoarea activului ca fiind cea mai mică dintre valoarea justă şi valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing.
În cazul locatorului, activul (în cazul de faţă un debitor) este evaluat la “valoarea investiţiei nete în contractul de leasing”- care este egală cu:
Plăţile minime de leasing
PLUS Valoarea reziduală negarantată
MINUS Dobânda neprimită
Primul punct important de reţinut este acela că plăţile minime de leasing nu sunt întotdeauna aceleaşi pentru locatar şi locator. Totuşi, acest lucru nu se întâmplă prea des. Aceasta se întâmplă când, în exemplul de mai sus, cei 80 m lei din clauza 4 nu sunt garantaţi de locatar, ci de o terţă parte. În acest caz, plăţile minime de leasing pentru locatar, din exemplul anterior, vor fi de 175 m Lei, iar pentru locator vor fi de 255 m Lei.
Valoarea reziduală negarantată este egală cu zero exemplul de mai sus. O valoare reziduală negarantată apare atunci când nu se specifică în contract că titlul de proprietate trece la locatar sau la o terţă parte (care nu are nici un fel de legătură cu locatorul), sau atunci când locatarul sau o terţă parte (care nu are nici un fel de legătură cu locatorul) nu dispune de o opţiune de cumpărare la un preţ atât de scăzut încât exercitarea opţiunii să fie aproape sigură. În aproape toate circumstanţele locatorul va cunoaşte valoarea reziduală negarantată.
Scăderea dobânzii neprimite este similară cu actualizarea făcută în cazul locatarului. Totuşi, locatorul va ştii valoarea dobânzii adăugată la plăţile de leasing.
În aproape toate cazurile investiţia netă în leasing va fi egală cu preţul plătit de locator pentru activ. În cazul unui producător sau al unui comerciant, investiţia netă în leasing va fi crescută cu profitul din vânzări (a se vedea mai departe).
În cazul de mai sus în care locatarul garantează un preţ final de cumpărare, plăţile efectuate locatorului vor stinge creanţele din leasing ale acestuia şi vor plăti toate cheltuielile cu dobânda.
În cazul în care există o valoare reziduală negarantată, la sfârşitul duratei contractului de leasing contul debitorului va rămâne cu un sold. Exemplul de mai sus consideraţi–l în lipsa clauzei cu nr. 4.
Exemplul 3 – Contabilitatea locatorului
1. societate închiriază în regim de leasing o maşină pe o perioadă de 5 ani, efectuând 5 plăţi în valoare de 40 milioane lei anual, plătibili la sfârşitul fiecărui an. Durata contractului de leasing este de la 31 decembrie 1990 până la 31 decembrie 1994.
2. În plăţile de leasing este inclusă o sumă de 5 milioane lei anual, pentru întreţinerea maşinii. Suma recompensează valoarea plătită de către locator.
3. Dacă prin utilizarea anuală a maşinii se depăşesc 30.000 km anual, se datorează o plată ulterioară de leasing în valoare de 3.000 lei per km în plus.
4. Se renunţă la această clauză.
5. Rata dobânzii este de 70%.
6. Valoarea justă a activului este de 50 milioane lei.
7. Locatorul a plătit pentru activ 47 milioane lei.
Locatorul a efectuat câteva calcule care să-i permită întocmirea unui proiect de contract.
| Anii care au trecut | Valoarea debitorului | Cheltuiala cu dobânda | Fluxul de numerar | Soldul de închidere al debitorului | Rambursarea datoriei debitorului | |
| | | | | | | |
| A | B | C | D | E | F | |
| 1 | 47,00 | 32,90 | 35,00 | 44,90 | 2,10 | |
| 2 | 44,90 | 31,43 | 35,00 | 41,33 | 3,57 | |
| 3 | 41,33 | 28,93 | 35,00 | 35,26 | 6,07 | |
| 4 | 35,26 | 24,68 | 35,00 | 24,94 | 10,32 | |
| 5 | 24,94 | 17,46 | 35,00 | 7,40 | 17,54 | |
După cum vedeţi, locatorul ştie care este investiţia netă în contractul de leasing, care sunt cheltuielile cu dobânzile şi elementele de rambursare a capitalului, cât şi care este valoarea reziduală. Acesta va fi cazul aproape întotdeauna, având în vedere că locatorul stabileşte termenii contractului de leasing.
Înregistrările contabile vor fi:
Db Creanţe din leasing (267?) 47
Cr Conturi la bănci în lei (5121) 47
Anual
Db Conturi la bănci în lei (5121) D
Cr Creanţe din leasing (267?) F
Cr Venituri din dobânzi (766) C
La sfârşit, va rămâne un sold de 7,40 m Lei, reprezentând partea din activ care nu a fost consumată de locator. Cu excepţia efectuării oricăror ajustări necesare pentru depreciere, tratamentul acestui sold nu este discutat în IAS 17.
Leasing-urile financiare ale producătorilor sau ale comercianţilor
Diferenţa este aplicabilă doar locatorului. Locatorul va adăuga un profit valorii investiţiei nete în contractul de leasing. În exemplul de mai sus locatorul ar fi putut cumpăra maşina pentru 40 m Lei şi să adauge un profit de 7 m Lei.
Este posibil să crească profitul şi să scadă dobânda. Într-o recalculare a exemplului de mai sus, preţul de vânzare a crescut cu 10 m lei şi rata dobânzii a scăzut de la 70% la 56%.
| Anii | Valoarea | Dobânda | Flux de | Valoarea | Rambursare |
| trecuţi | activelor | aplicată | numerar | finală a | a datoriei |
| | | | | activelor | |
| | | | | | |
| 1 | 57,00 | 31,35 | 35,00 | 53,35 | 3,65 |
| 2 | 53,35 | 29,34 | 35,00 | 47,69 | 5,66 |
| 3 | 47,69 | 26,23 | 35,00 | 38,92 | 8,77 |
| 4 | 38,92 | 21,41 | 35,00 | 25,33 | 13,59 |
| 5 | 25,33 | 13,93 | 35,00 | 4,26 | 21,07 |
În acest caz paragraful 34 din IAS 17 cere amânarea profitului de 10 m Lei pe parcursul perioadei de leasing.
Contabilitatea contractelor de leasing operaţional
Având în vedere că este bine explicată în IAS 17, prezentarea nu va mai acoperi acest domeniu. În plus, există şi SIC 15 care discută despre stimulentele oferite prin contractele de leasing operaţional. SIC 15 cere locatarului şi locatorului să capitalizeze stimulentele şi să le recunoască pe parcursul duratei contractului de leasing.
Care este utilitatea contractelor de leasing financiar
Din cauza IAS 17, societăţile nu pot utiliza leasingul financiar pentru a ascunde împrumuturile. Există alte două avantaje.
Fiscal – Legea va determina care dintre cele două părţi ale tranzacţiei va beneficia de deducerea amortizării fiscale. Cea care va deduce amortizarea fiscală s-ar putea să nu fie aceeaşi societate care deduce amortizarea contabilă în contul său de profit şi pierdere.
Pentru a înţelege acest lucru este important să înţelegem că în IAS, tratamentul fiscal al tranzacţiilor este separat de tratamentul contabil. În IAS se utilizează estimările şi raţionamentul profesional pentru a calcula cifrele contabile. Astfel, în cazul leasingului, este o problemă de raţionament profesional al administratorilor ambelor părţi, pentru a decide dacă contractul de leasing este financiar sau operaţional, fără a ţine cont de tratamentul fiscal.
Astfel, este posibil să se aranjeze un contract de leasing pentru a avea deducerile de impozit la societatea care are profituri mari, mai degrabă decât la cealaltă parte care ar putea să nu aibă venituri impozabile.
Garanţie – În primul exemplu, ambele societăţi (a şi b) au avut în final împrumuturi garantate cu activul respectiv. Totuşi garanţia asupra activului, pentru societatea A, nu este la fel de puternică ca în cazul societăţii B, unde proprietarul legal al activului este societatea creditoare. Dacă societăţile nu-şi rambursează împrumuturile, banca cu leasingul îşi va cere pur şi simplu proprietatea înapoi, iar banca cu împrumutul va trebui să înceapă procedurile legale pentru a dovedi şi a executa garanţia.
Prezentare de informaţii
Cerinţele de prezentare sunt expuse cu suficientă claritate în IAS 17. Partea care ar putea fi mai puţin clară este reconcilierea dintre valoarea brută a investiţiei în leasing şi valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing pentru locator, ca şi reconcilierea între valoarea totală şi valoarea actualizată a plăţilor minime de leasing. Această prezentare va fi făcută, în mod normal, în felul următor:
Investiţia brută în leasing (pentru locator) x
(sau valoarea totală minimă a plăţilor de leasing pentru locatar)
Cheltuieli financiare nerealizate (y)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu